Declarațiile de avere ale șefului Direcției Generale Anticorupție din MAI, chestorul Cătălin Ioniţă, au mai multe neconcordanțe. În aceste declarații apare și un credit lichidat mult mai devreme decât data scadentă, multe sume nu sunt justificate și apar mai multe chirii încasate, în condițiile în care în proprietatea chestorului figura o singură locuință.
În declarația de vere date în data de 16 mai 2008, chestorul Cătălin Ioniță avea în proprietate o locuință cu suprafața de 173,32 metri pătrați, obținută în 2005 în urma unui contract de vânzare - cumpărare. Mai deținea și două autoturisme Lada şi Matiz, fabricate în 1978 şi în 2003. De asemenea, avea un credit de 80.000 de euro la BCR, scadent în 2025, informează news.ro.
Cu peste un an mai târziu, în octombrie 2009, declarația lui Ioniţă consemnează aceleaşi bunuri, diferenţa fiind că suprafața locuinţei este mai mare, respectiv 238 de metri pătraţi, deşi valoarea de impozitare este aceeaşi, iar creditul la BCR nu mai figurează. Apare în schimb un venit rezultat din închiriere case către SC Wolters Kluwer SRL, suma înscrisă fiind 252.898 lei.
În 2010, suma încasată din chirie, de la aceeaşi firmă, este de peste 670.000 de lei şi apar şi două depozite bancare care, deşi au fost constituite în 2008 şi 2009, nu au figurat în precedentele declarații, iar sumele sunt greu de determinat, fiind scrise greştit din punct de vedere al ordinului de mărime. Suprafața locuinței nu mai este similară celei din precedentele declaraţii de avere.
Declarația de avere din 2011 consemnează casa de 238 de metri pătraţi, de data aceasta şi cu precizarea că Ioniţă deţine o cotă de 1/2 din proprietate. Elementul de noutate este un apartament de 55 de metri pătraţi primit ca donaţie de la părinţi în acelaşi an. Aparent, dat fiind că sumele inițiale nu sunt clare, şi depozitele bancare au scăzut. Veniturile din chirii se menţin, însă sunt puţin mai mici, firma fiind aceeaşi.
În iunie 2012, același apartament este prezentat ca fiind obţinut prin cumpărare, Cătălin Ioniţă deţinând jumătate. De asemenea, casa apare ca fiind cumpărată în 2006, deşi în precedentele declaraţii de avere anul este 2005.
Declarația de avere din aprilie 2013 include în plus o casă de 230 de metri pătraţi, cumpărată în 2012, deținută în co-proprietate cu soţia, şi un autotusim Skoda - Octavia. Apartamentul redevine donaţie, deţinut împreună cu soţia.
Declarația de avere din 2014 include încă un apartament de 55 de metri pătraţi, moștenire, dobândit în 2013 şi deţinut împreună cu soţia. Suma încasată din chirii este neclară, punctul care separă ordinele de mărime fiind pus aleatoriu, ca de altfel şi în cazul sumelor din cele două depozite bancare.
În declarația din aprilie 2015, figurează suplimentar două terenuri, în București şi în Ilfov, ambele cumpărate în 2015, prin vânzare - cumpărare, Cătălin Ioniţă deținând 25%, soţia sa 25% şi mama sa 50%. Terenul din Ilfov, de peste 18.000 de metri pătraţi, este teren agricol, iar cel din București este terenul pentru care Ioniţă a cerut autorizație de construire a unei clădiri cu patru etaje şi cu etaj tehnic. Conturile bancare conţin în total peste 550.000 de lei, iar chiria încasată este de 178.875 de lei.
Declarația de avere din septembrie 2016 nu mai conţine apartamentul primit drept donaţie, acesta fiind donat tatălui său, Ioniţă Iordan. De asemenea, sunt trecute veniturile din închirierea unei case în sectorul 2, însă numele chiriașului nu mai este menționat. În declaraţie apar de această dată şi alocațiile copiilor.
În 2017, declarația de avere conţine un singur depozit bancar, în valoare de 404.235 de lei, se menţin veniturile din chirii, în valoare de 201.960 lei, iar, pe lângă salariu, suma de 24.600 de lei provenită din statutul de membru în comitetul de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
În declaraţia de avere datată 18 iulie 2018, cota parte din terenul deţinut în Bucureşti nu mai figurează, fiind însă menţionată o donație de teren către mama sa.
Cătălin Ioniţă a plagiat 9,22% din cele 7.840 de rânduri ale lucrării sale de doctorat, „Criminogeneza infracțiunilor cibernetice”, a decis Comisia de Etică şi Deontologie Universitară a Acadmiei de Poliţie, care l-a sancționat cu avertisment scris, obligându-l să refacă integral capitolul Vll al lucrării, în care a plagiat. News.ro a relatat la începutul lunii decembrie 2018 că Ioniţă a plagiat în acest capitol. Press One a scris că Ioniţă a plagiat întreaga sa teză de doctorat, de la prima până la ultima pagină. În ianuarie, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost sesizat în legătură cu lucrarea de doctorat a chestorului Cătălin Ioniţă.
Ioniţă a obţinut în instanţă plata retroactivă a sporului pentru titlul de doctor, deşi la acel moment era acuzat că a plagiat teza de doctorat cap-coadă.
Ioniţă s-a judecat doi ani cu Inspectoratul General de Poliţie. În septembrie 2018 a câștigat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a decis ca acestuia să îi fie plătiți retroactiv banii pe perioada 2014 - 2016, fiind vorba despre o sumă considerabilă.