DECIZIE ISTORICĂ a CCR legată de SRI. Interceptările nu mai pot fi folosite de Justiție în dosarele penale
Editura Evenimentul si Capital

DECIZIE ISTORICĂ a CCR legată de SRI. Interceptările nu mai pot fi folosite de Justiție în dosarele penale

Autor: | | 10 Comentarii | 5198 Vizualizari

CCR a admis o excepție de neconstituționalitate în Legea SRI – 51/1991 prin care stabilește că interceptările nu mai pot fi folosite de Justiție, chiar dacă au fost obținute, ca și probe, pe mandat de siguranță națională (MSN). Decizia 91 a CCR se aplică în dosarele penale, chiar și de corupție, dar și în toate cele care nu sunt de siguranță națională.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 3, litera f, din Legea 51/1991, denumită și Legea SRI, în urma căreia probele obținute de SRI pe mandat de siguranța naționala (MSN) nu mai pot fi folosite de Justiție in dosarele de corupție sau altele care nu sunt de securitate națională. Excepția a fost admisă în Dosarul 2.022/111/2015/a4 invocată de Beniamin Rus.

„Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională”, a transmis CCR.

La solicitarea EVZ, Curtea Constituțională a mai comunicat că dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, au următorul cuprins: „Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.”

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut următoarele: „Pornind de la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerință în drepturile și libertățile persoanei trebuie să fie „prevăzută de lege”, cerință care nu se limitează doar la stabilirea unui anumit temei legal în dreptul intern, ci vizează calitatea legii, care trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă, Curtea a analizat în ce măsură sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români” din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 întrunește condițiile de claritate și previzibilitate. Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte. Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților”

În aceste condiții, în dosarele DNA aflate pe rol, interceptări ale SRI, pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi luate în considerare de instanțele de judecată. Un exemplu îl reprezintă dosarele Tel Drum. După cum se știe, unul dintre aceste dosare îl vizează chiar pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, citate de România Curată, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională, pe securitate economică, însă probele sunt folosite de DNA în dosare obişnuite de corupţie. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN la data de 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate