Președintele României Klaus Iohannis a a fost întrebat la Bruxelles în ce măsură se poate realiza la nivelul UE condiționarea fondurilor europene acordate fiecărui stat membru de modul în care acel stat respectă statul de drept.
În ianuarie anul trecut, Parlamentul European a adoptat un proiect de regulament care prevede stoparea alocării de fonduri europene pentru statele UE care încalcă statul de drept.
Țările din UE care încalcă regulile statului de drept vor avea fondurile europene blocate, dar vor fi obligate să facă plățile către beneficiari în proiectele europene deja angajate.
Pentru România, prevederea este de maxim interes, pentru că Bucureștiul a fost deseori criticat în guvernarea PSD atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene (raportul MCV), cât și în cele ale Consiliului Europei (rapoartele Comisiei de la Veneția), titrează G4media.ro.
Ne puteți urmări și pe Google News
Răspunsul lui Iohannis: „E destul de complicat de legat fondurile UE de statul de drept. România nu se opune la acest mecanism, suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de statul de drept, dar specialiștii mai au mult de lucru până la elaborarea de criterii concrete. Dacă se ajunge la o procedură clară, suntem ok cu ea.”, a spus președintele.
Totodată, Comisia Europeană a decis ca propunerea de sancționare poate să fie respinsă de Consiliul UE dacă există majoritate calificată. Adică 55% dintre statele membre (în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE.
Cu alte cuvinte, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.
Recomandările noastre
