Decizie a Curţii Constituţionale. Mona Muscă, Paula Iacob sau Gheorghe Turda ar putea scăpa de verdictul de colaborator al Securităţii

Magistraţii Curtea Constituţională au declarat, la începutul acestei săptămâni, neconstituţional un text din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate a fost respinsă de trei ori, în ultima perioadă.

Concret, Curtea Constituţională a admis în parte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a constatat că sintagmele "sub orice formă" şi "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" din cuprinsul art. 2 lit. b) teza I din OUG 24/2008 sunt neconstituţionale. Anunţul admiterii acestei excepţii a fost anunţat marţi de Mediafax, dar a trecut neobservat. Actorul Ioan Besoiu, primul beneficiar al deciziei Potrivit unor surse din interiorul CNSAS, în baza "relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" au primit verdict de colaborator al Securităţii mai multe persoane, printre care politicianul Mona Muscă, avocata Paula Iacob sau cântăreţul Gheorghe Turda. Toţi aceştia pot da România în judecată la CEDO, pe baza legislaţiei schimbătoare în domeniu, şi pot cere redeschiderea proceselor. De altfel, aceeaşi excepţie este în prezent ridicată al Curtea Constituţională de actorul Ioan Besoiu. Actorul, care a fost acuzat că ar fi colaborat cu Securitatea, sub numele de cod "Bogdan", ar putea fi primul beneficiar al deciziei Curţii Constituţionale. Ce prevede textul neconstituţional Textul amendat prevede că este colaborator al Securităţii persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor. Excepţia ridicată de doi ofiţeri ai fostei Securităţi Excepţia a fost invocată în două dosare judecate la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de Contencios administrativ şi fiscal. Ea a fost ridică de două persoane, acuzate căa r fi fost lucrători ai Securităţii, Virgil Sabin Flaviu Mihalca şi Pompiliu Mătuşoiu. Prin decizia de marţi, Curtea Constituţională a revenit asupra propriei jurisprudenţe, apreciind că textul ar putea deschide calea unor abuzuri, întrucât lucrătorii Securităţii ar fi putut consemna declaraţii sau fapte nereale, pe baza cărora unele persoane ar putea fi declarate, în prezent, ca foşti colaboratori ai fostei Securităţi.