Evenimentul Zilei > Justitie > Decizia Tribunalului București, după mișcarea controversată făcută anul trecut de Consiliul Local al Sectorului 1
Decizia Tribunalului București, după mișcarea controversată făcută anul trecut de Consiliul Local al Sectorului 1

Decizia Tribunalului București, după mișcarea controversată făcută anul trecut de Consiliul Local al Sectorului 1

Instanța s-a pronunțat într-un caz care a stârnit multe polemici, anul trecut, după ce trei instituții au fost desființate, iar atribuțiile lor, preluate de primărie.

Consiliul Local al Sectorului 1 a decis să desființeze trei instituții, iar atribuțiile acestora au fost preluate de Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand. Este vorba despre Hotărârea Consiliului Local nr. 291 din 4 decembrie 2020, prin care au fost desființate:

Ce instituții au fost desființate la Sectorul 1

– Administrația Piețelor Sector 1;

– Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice Sector 1;

– Centrul Cultural Sector 1.

După această decizie, în contextul în care angajații instituțiilor au decis proces, judecătoarea Adina Ghiță de la Tribunalul București a suspendat HCL S1 291/2020 la data de 30 martie 2021 până la soluționarea pe fond a acțiunii prin care reclamanții cer anularea respectivei hotărâri. În plus, magistrata a constatat caracterul haotic al textului hotărârii de consiliu local, conținând dispoziții neclare și chiar contradictorii, încălcând astfel Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Totodată, „proiectul de hotărâre nu a figurat în convocatorul ordinii de zi a ședinței din data de 04.12.2020, ci a fost trimis în seara zilei de 03.12.2020 către consilieri”, mai arată Adina Ghiță, confotm luju.ro.

Ce se precizează în minuta Tribunalului București

Iată minuta sentinței nr. 2071/2021 din dosarul nr. 34703/3/2020:

„Ia act de renunțarea reclamanților Mitroi Loredana Alice, Cristache Ana Măria, Tudor Ioana, Ilinca Dana Monica, Niculae Steluță și Constantinescu Iuliana la judecata cauzei. Admite acțiunea. Admite cererea de intervenție principala. Dispune suspendarea executării Hotărârii 291/04.12.2020 adoptate de parata până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare a hotărârii indicate.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Tribunalului București – Secția a ÎI-a Contencios administrativ și fiscal. Pronunțată potrivit art. 402 teza a IIa C. pr. civ. Azi, 30.03.2021”.

Consiliul Local al Sectorului 1 a depus un recurs cu privire la suspendarea hotărârii de mai sus, Curtea de Apel București stabilind primul termen pentru data de joi, 17 iunie 2021. „Vorbim doar despre suspendarea hotărârii de consiliu local, nu despre anularea ei (ce vă fi judecata abia după soluționarea cererii privind suspendarea)”, mai menționează sursa citată, care redă și motivarea instanței în acest caz.

Iată un fragment:

În ce privește cererea de suspendare formulata de ceilalți reclamanți și de intervenienții în interes propriu, se rețin următoarele:

Potrivit prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004:

(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceara instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fară nicio formalitate’.

Cazurile bine justificate’ sunt exemplificate generic de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 că fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natura să creeze o îndoială serioasa în privință legalității actului administrativ.

Conform art. 2 alin. 1 lit. ș din aceeași lege, ‘paguba iminenta’ consta în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public.

„Pentru a asigura respectarea principiului legalității”

De asemenea, potrivit Recomandării nr. R(89)8 adoptate de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989, ce a fost preluata de I.C.C.J, Secția contencios administrativ și fiscal, în Decizia nr. 2199 din 14 aprilie 2009, ‘suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată că fiind, în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecata, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil că atâta timp cât autoritatea publica sau judecătorul se afla în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați’.

Determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza în fond a legalității actului administrativ a cărui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, în aparenta, fară prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt și de drept invocate de reclamanți și intervenienți în baza unui probatoriu minimal.

Acest lucru nu înseamnă că nu se pot analiza motivele invocate de reclamanți, pe considerentul că ar fi motive de fond, ci că instanță este obligata să examineze daca, în aparenta, susținerile acestora ar putea fi întemeiate, astfel încât pentru respectarea ordinii de drept este necesara suspendarea executării actului administrativ până la analizarea acestuia în fond de instanță de judecata.

Ce mai precizează instanța în motivare

Având în vedere aceste principii, tribunalul constata că argumentele reclamanților și intervenienților sunt întemeiate. Instanță apreciază că exista o îndoială puternica și evidenta asupra prezumției de legalitate pe care se fundamentează actul administrativ ce face obiectul cauzei.

În ce privește claritatea hotărârii atacate, se constata că exista o serie de inadvertente. Astfel, din simpla lecturare a acesteia nu reiese care este data de la care încetează activitatea celor trei instituții.

Data intrării în vigoare a unei hotărâri de consiliu de reorganizare – act administrativ cu caracter individual – se stabilește potrivit art. 199 din Codul administrativ raportat la modalitatea de comunicare a acesteia. Or, în cuprinsul hotărârii se prevăd obligații pentru directorii celor 3 instituții teoretic desființate care se întind pe un termen de până la 30 de zile de la adoptarea hotărârii, fară niciun fel de corelare cu data intrării în vigoare a respectivei hotărâri (…)”

 

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: