Octav Bjoza, fost deținut politic și președintele AFDPR (Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România), a fost demis din funcția de subsecretar de stat al Secretariatului pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în urma emiterii unor explicații referitoare la necesitatea acordării de indemnizații pentru copiii foştilor deţinuţi politici. Declarațiile subsecretarului de stat au fost scoase din context, prin urmare Octav Bjoza a fost acuzat de către premier că pune pe umerii comunității evreiești propagarea comunismului în România.
Premierul Florin Cîțu și-a explicat decizia argumentând că ferventul opozant al regimului comunist Octav Bjoza a pus în discuţie dimensiunile Holocaustului şi a încerca să acuze comunitatea evreiască de propagarea comunismului în România. Liberalul l-a acuzat pe Octav Bjoza de încercarea de a mistifica istoria.
Potrivit premierului, afirmațiile lui Octav Bjoza referitoare la Legea 232/2020 au reprezentat „un afront şi o mare nedreptate faţă de toţi cei care au suferit din cauza ororilor comunismului şi Holocaustului”.
Decizia de demitere din funcția de subsecretar de stat a lui Octav Bjoza a fost aspru criticată de realizatoarea „Memorialului durerii”, Lucia Hossu-Longin.
Octav Bjoza - un titlu de noblețe pentru echipa premierului României
Lucia Hossu-Longin, realizatoarea „Memorialului durerii”, serial consacrat spaţiului concentraţionar românesc şi rezistenţei românilor în faţa comunismului, consideră demiterea lui Octav Bjoza o măsură nejustificată și complet eronată. Prezența fostului deținut politic Octav Bjoza reprezenta pentru întreaga echipă a premierului statului român un titlu de noblețe.
“Cred că e situație unică în Europa de Est, să fie demis dintr-o demnitate guvernamentală președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic. Un luptător anticomunist, care și-a trăit tinerețea prin cele mai grele închisori și lagăre din gulagul românesc și a cărui prezență în Cabinetul Florin Cîțu era un titlu de noblețe pentru echipa prim-ministrului.
Despre ce vorbim? Octav Bjoza nu a negat Holocaustul și nu i-a pus în discuție dimensiunile. Eu, care l-am auzit adesea vorbind în public, știu că a respectat și respectă suferința evreilor. A cerut doar ca legea 232/2020 să aducă unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politic, care au avut imens de suferit în anii comunismului. România a avut cea mai consistentă rezistență anticomunistă din Est, mii de luptători care au murit, pentru libertate, în munți sau la zidul din Valea Piersicilor. Îi facem acum fasciști și legionari, așa cum i-au etichetat, în mod fals, Tribunalele Poporului, după ce ne-am mândrit cu jertfa lor? Ce-ar însemna, astăzi, ca urmașii marilor torționari să fie urmăriți și să plătească pentru crimele părinților și bunicilor lor? Suntem o țară creștină, care n-a aplicat vendeta, așa încât, copiii și nepoții capilor Securității din perioada neagră a României sunt astăzi prosperi oameni de afaceri și beneficiari ai unui statut social de elită. Uneori, acești copii și nepoți ajung și în Parlament.
Vorbind de responsabilii reeducării de la Pitești, anume de Alexandru Nicolschi, Mișu Dulgheru și Tudor Sepeanu, Octav Bjoza n-a atacat comunitatea evreiască, pentru că, așa cum știm, fenomenul criminal dictat de Stalin și de agenții NKVD, organizat de PCR, n-a avut o fundamentare etnică. Și din rândul evreilor, și din partea românilor, s-au angajat, în acest experiment monstruos, oameni fără milă și fără Dumnezeu.
În sfârșit, opiniile domnului Bjoza nu pot fi sancționate, gândindu-ne, în primul rând, că oamenii care au suferit au cuvinte mai tari, mai aspre, încărcate de durerea amintirii, iar asta îi face să judece faptele cu alte unități de măsură. Așa era Ticu Dumitrescu, așa este și Octav Bjoza, după 30 de ani nu ne-am obișnuit cu ei?
Decizia Premierului m-a șocat. Domnia sa n-a demis oameni care au făcut mult rău acestei țări și acum, în mod rușinos, ”la comandă”, este dat afară omul care onora, prin prezență, Guvernul României. Îi cer domnului Cîțu să revină asupra deciziei, pentru că avem în față un tablou apocaliptic al unui guvern în care orice logică pare să fi fost abolită și cel mai curat om din această echipă de conducere, omul simbol, este îndepărtat. Decizia aceasta face România de rușine. Opriți-o, domnule Prim-ministru, până când nu va întuneca, definitiv, mandatul dumneavoastră!”, a transmis Lucia Hossu-Longin.
Marius Oprea: PNL își șterge propriul trecut
Istoricul Marius Oprea, care se bucură de o incontestabilă reputaţie, președinte al Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC), a criticat la rândul său decizia premierului Florin Cîțu, acuzând necunoașterea istoriei, cât și interpretarea tendențioasă a acesteia, ce au condus la adâncirea unei prăpăstii în societatea românească.
“Faptul că domnul Bjoza a fost demis de către un prim-ministru liberal mi se pare extrem de grav fiindcă, dacă aceasta este poziția partidului domnului Florin Cîțu, asta înseamnă că PNL își șterge propriul trecut.
Aici nu este vorba doar de o persoană anume, ci de președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, care și-a exprimat un punct de vedere nu al său personal, ci al tuturor foștilor deținuți politici. Așa cum cunosc, practica asociației este ca atunci când președintele ei emite un comunicat precum cel criticat de Florin Cîțu, acesta este asumat de întreaga asociație. Or’ domnul Bjoza nu a făcut decât să exprime punctul de vedere al tuturor foștilor deținuți politici față de o decizie abuzivă de modificare a legii, (n.r. considerată astfel și) de către cei mai mulți dintre urmașii foștilor deținuți politici, având în vedere faptul că Securitatea, în genere, i-a considerat pe toți opozanții regimului drept legionari”, a declarat istoricul Marius Oprea.
România riscă să asiste la o renaștere a antisemitismului
Președintele CICC, Marius Oprea, a mai atras atenția asupra riscului la care va fi expusă România, în contextul în care discrepanțele vor escalada în conflicte: vom asista la o renaștere a antisemitismului.
“Necunoașterea istoriei, cât și o interpretare tendențioasă a ei nu au făcut decât să adâncească o prăpastie în societatea românească, anume aceea între cei socotiți în mod abuziv uneori drept extremiști de dreapta și victimele Holocaustului. Mi-e teamă că dacă toate aceste acțiuni vor escalada și de o parte și de alta, vom asista mai degrabă la o renaștere a antisemitismului din România, care dispăruse, decât la o instaurare a unei corectitudini politice. Domnul Bjoza nu a făcut decât să dea exemplele unor torționari ai Securității care, într-adevăr, au fost de etnie evreiască, dar nu a (n.r. atacat) niciodată pe evrei, în întregul lor”, a subliniat istoricul Marius Oprea.
Liviu Țîrău susține demersurile lui Octav Bjoza
Liviu Țîrău, conferențiar universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai (Facultatea de Studii Europene) și colaborator al Academiei Civice este de părere că Octav Bjoza ar fi putut fi mai inteligibil în cadrul declarațiilor sale.
“Domnul Bjoza, pe care îl cunosc foarte bine, a fost primul cetățean român decorat de președintele Klaus Werner Iohannis după venirea la Palatul Cotroceni. A fost decorat și în 2019 pentru rolul determinant pe care l-a avut în lupta împotriva comunismului. De altfel, domnul Bjoza este un om care a suferit foarte mult.
Este un om tenace, dar poate că nu s-a exprimat adecvat. Cred că sunt niște declarații care nu sunt bine interpretate și comentate și din partea dumnealui, dar și din partea (n.r. “opoziției”). Îl respect foarte mult, însă după cum îi cunosc temperamentul, probabil că nu a explicat foarte bine ce a vrut să spună, deși ulterior a revenit și a explicat”, a afirmat Liviu Țîrău.
Pe de altă parte, doctorul Liviu Țîrău susține demersurile înaintate de președintele AFDPR: “Nu am citit la virgulă declarațiile sale, însă sunt cu totul de acord cu faptul că nu poți învinovăți copiii unor foști criminali, fie că au fost naziști, legionari, comuniști, de faptele părinților.”
Una dintre declarațiile lui Octav Bjoza, condamnat și urmărit de Securitate până la prăbușirea regimului comunist, reliefează faptul că acest adversar al sistemului totalitarist nu a fost și nu este un adept al rasismului. „Este revoltător! Nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată antisemit. În temniță am fost educat să nu privesc oamenii după etnie, culte sau politici. Eram doar luptători anticomuniști acolo, nu făceam deosebire care este legionar, țărănist, cuzist sau că n-avea nicio culoare politică. Sunt împotriva oricăror extremisme, fie de stânga, fie de dreapta”, a afirmat fostul deținut politic Octav Bjoza.