Curtea Supremă este chemată să spună dacă deciziile Curții Constituționale pot, sau nu, să fie interpretate!
O chestiune importantă pentru instanțele din România va fi tranșată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la finalul lunii aprilie. Chestiunea discutată de completul de nouă judecători de la ICCJ este dacă deciziile Curții Constituționale a României, pot sau nu, să fie interpretate și discutate de instanțele de judecată.
Speța a pornit de la un dosar de corupție care s-a blocat la un complet de apel, de la Curtea de Apel Alba Iulia. În acest proces, care se referă la Rareș Pop, fost director al Inspectoratului pentru Control Trafic Rutier Cluj, un judecător a decis ca dosarul să se întoarcă la rejudecare la fond și să fie judecat de un magistrat specializat, în conformitate cu decizia 27/2019 a Curții Constituționale a României. Al doilea judecător a emis exact contrariul și anume menținerea condamnării. În dosar a intrat și al treilea judecător, și așa s-a născut ideea de a se trimite speța la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se întreba dacă judecătorul nespecializat în fapte de corupție poate sau nu să judece un dosar de corupție și care ar fi sancțiunea pentru o astfel de faptă.
Pentru această procedură , legea prevede formarea unui dosar de un judecător raportor, care să conțină opinii de la curțile de apel, de la facultățile de drept dar și de la Parchetul General. În acest dosar, judecătorul raportor a fost numit magistratul de la ICCJ, Ștefan Pistol. După ce a parcursul întreaga procedură, judecătorul Pistol a decis că cererea Curții de Apel Alba este inadmisibilă, deoarece deciziile CCR nu se discută, și a trimis raportul completului de nouă judecători, care va lua decizia finală.
Ne puteți urmări și pe Google News
”În decizia 24/2015 a completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală (de la Înalta Curte de Casație și Justiție - n.n.) s-au arătat următoarele: efectele deciziilor Curții Constituționale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive în materie. Prin urmare, instanțele judecătorești nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să aplice acea decizie într-un mod conform considerentelor sale la cazul dedis judecății, demers pe deplin posibil și în speța de față”, este punctul de vedere îmbrățișat de judecătorul Pistol.
Curtea Constituțională a României a decis în 2019, că doar un judecător specializat în a judeca fapte de corupție poate să judece dosarele DNA. În foarte multe dosare, judecătorii români de la secțiile penale ale instanțelor nu sunt specializați.
În situația celor judecați pentru fapte de corupție, de către judecători care nu au urmat cursuri de perfecționare la Institutul Național al Magistraturii este foarte lungă, printre aceștia numărându-se și Liviu Dragnea, fost șef al PSD.
Recomandările noastre
