Date ample ale acestui barometru vor fi prezentate vineri, la lansarea primului studiu pe acest domeniu.

Conform rezultatelor preliminare, întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale și produc efecte vizibile.

La întrebarea „Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.

În contextul în care în largul țărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.

 

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) lansează vineri primul „Barometru de securitate energetică” din România, bazat pe o amplă cercetare sociologică realizată la nivel național de către INSCOP Research. Evenimentul, moderat de prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul ISPRI, va include prezentarea datelor sociologice de către Remus Ioan Ștefureac, director general al INSCOP Research, precum și evaluări de specialitate realizate de Răzvan Nicolescu, partener, lider al industriei de energie și resurse în Europa Centrală și de Est al Deloitte, respectiv Vasile Iuga, specialist în energie.

Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Te-ar putea interesa și: