Criza economică şi faptul că puţini dintre cei plecaţi peste hotare cred că mai au un viitor în România au dus la înjumătăţirea sumelor trimise rudelor din ţară anul acesta faţă de 2008.
Românii care muncesc în afara graniţelor vor trimite în ţară, anul acesta, 4,517 miliarde de dolari, faţă de 9,381 miliarde de dolari în 2008, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, dat publicităţii la începutul săptămânii.
Efectele recesiunii globale s-au văzut încă de anul trecut, când românii emigranţi au trimis 4,928 miliarde de dolari. În 2010, numărul emigranţilor români a ajuns la 2.769.400, adică 13,1% din populaţia totală. Principalele ţări alese ca destinaţie sunt Italia, Spania, Ungaria Israel, SUA, Germania, Austria, Franţa şi Marea Britanie.
Oameni muncitori, care şi-au luat familiile cu ei
Chiar dacă românii plecaţi în străinătate au trimis în ţară anul acesta mai puţini bani decât anul trecut, ritmul de scădere a încetinit mult, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asocia ţiei Oamenilor de Afaceri din Ro mânia (AOAR).
"Aceasta înseamnă în primul rând că oamenii noştri nu s-au întors în România, aşa cum erau aşteptările. În al doilea rând, temperarea scăderii denotă faptul că românii sunt oameni muncitori care şi-au găsit de lucru", comentează Pârvan. El susţine că sumele de bani remise de conaţionalii noştri plecaţi peste hotare sunt în scădere şi datorită faptului că mulţi dintre ei şi-au luat cu ei familiile şi cheltuiesc banii acolo.
La mâna economiei europene
Majoritatea românilor plecaţi la muncă au ales ca destinaţie ţările UE care au primit masiv imigranţi, dar care au fost grav afectate de criza economică. Aşa explică profesorul de economie Daniel Dăianu de ce scad sumele trimise de acasă de compatrioţii noştri.
"Continuă tendinţa de anul trecut", precizează el, adăugând pe lista cauzelor faptul că numeroşi români s-au angajat ca muncitori necalificaţi în sectorul construcţiilor, puternic lovit de recesiune.
Potrivit fostului ministru de finanţe, reducerea remiterilor afectează negativ economia României, deoarece acestea "erau o componentă importantă a finan ţării deficitelor externe".
Pe de altă parte, cu aceşti bani, românii din ţară îşi suplimentau veniturile şi aveau mai mulţi bani pentru consum, mai spune Dăianu. În opinia sa, şansele ca aceştia să primească mai mulţi bani în 2011 nu sunt foarte mari.
"Tendinţa de revenire depinde de relansarea economiei europene. Dacă se va evita reintrarea în teritoriul de stagnare economică şi vom avea o relansare, fie ea înceată, vom asista la o creştere uşoară a acestui flux", precizează Dăianu.
Indienii, cei mai prolifici
În ciuda recesiunii globale, cuantumul sumelor trimise de emigranţii din întreaga lume în ţările de origine creşte anul acesta cu 6% faţă de 2009 şi va ajunge la 325 de miliarde de dolari.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, la anul, suma totală va fi de circa 346 de miliarde de dolari, iar în 2012 - 374 de miliarde de dolari. Anul acesta, cei mai prolifici sunt indienii (55 de miliarde de dolari), urmaţi de chinezi (51 de miliarde de dolari), mexicani (22,6 miliarde de dolari), filipinezi (21,3 miliarde de dolari) şi francezi (15,9 miliarde de dolari).
EXPLICAŢII
Mulţi nu-şi mai văd viitorul în ţară
Diminuarea sumelor trimise de românii care au plecat să muncească peste hotare este cauzată mai degrabă de scăderea încrederii într-un viitor bun aici decât de criza economică, susţin specialiştii în recrutare.
"În 2007, sumele au fost mult mai mari pentru că emigranţii au investit în imo biliare aici, şi-au luat case sau le-au reconstruit, asta pentru că erau semnale că se poate trăi bine în România. Acum însă nu mai există această părere, piaţa in vestiţiilor a şi căzut şi, în plus, mulţi nu mai vor să se întoarcă în ţară şi preferă să-şi ducă familia în străinătate. Ca atare, nu mai aveau motive să trimită sume considerabile în ţară", susţine Ariel Ungureanu, specialist în HR.
Acesta adaugă şi faptul că românii lucrează în special în domenii afectate grav de criză (con struc ţii, agricultură), în timp ce indienii, de exemplu, s-au axat pe IT, domeniu unde chiar s-au înregistrat creşteri salariale. (Oana Crăciun)