De ce stârneşte îngrijorări economia franceză

Dintre cele şase state din zona euro care au ratingul "AAA", Franţa are economia cea mai fragilă, dacă este să ne uităm la indicatori cheie, precum nivelul datoriei publice, expunerea instituţiilor bancare pe pieţe cu probleme, informează The Economist.

Cele şase state din zona euro care au rating maxim sunt: Luxemburg, Finlanda, Germania, Franţa, Austria şi Olanda. Gradul de îndatorare al Hexagonului va ajunge în acest an la 85% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit estimărilor realizate de Comisia Europeană, peste nivelul de 82% al Germaniei, dar mult sub gradul de îndatorare al Italiei sau al Statelor Unite, 120%, respectiv 98%. Deficitul bugetar, deşi în scădere, va atinge în acest an, potrivit estimărilor, 5,8%, situându-se cu mult peste nivelul celui din Germania, de 2% sau din orice alt stat din zona euro care are ratingul "AAA". Preşedintele Nicolas Sarkozy a promis că va încerca reducerea acestuia la 3% până în 2013. Prin urmare economia Franţei nu ar trebui să ne dea motive de îngrijorare.

Şi totuşi Franţa a fost menţionată tot mai des de investitori ca fiind următorul stat după Italia şi Spania care ar putea fi afectat de criza datoriilor suverane. Şi totuşi, trebuie precizat că cele trei mari agenţii de evaluare au reafirmat ratingul maxim al Hexagonului şi au precizat că nu se aşteaptă ca acesta să fie coborât prea curând.

Ce îi nelinişteşte pe investitori?

Unul dintre motive ar fi scăderea consumului în Hexagon, motorul creşterii economice din ultimii ani şi înregistrarea unor performanţe economice slabe de către Germania, principalul partener comercial al Franţei, care, în perioada aprilie-iunie, nu a reuşit decât un plus de de 0,1%. În aceeaşi perioadă economia Franţei a stagnat

Un alt motiv ar fi faptul că marile instituţii franceze sunt extrem de expuse pe pieţele cu probleme, precum Grecia, Italia şi Spania.

Sarkozy ştie că o evoluţie economică slabă va face şi mai grea misiunea de a reduce deficitul, astfel că preşedintele le-a cerut miniştilor de finanţe şi de buget să vină cu noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Există discuţii despre eliminarea unor scutirilor de taxe, de impunerea unor impozite pe veniturile "extravagante" şi renunţarea la reducerea de taxe de care se bucură restaurantele şi care costă economia franceză circa 2,4 miliarde de euro anual. În cazul în care nu se vor lua noi măsuri Franţa nu va reuşi să reducă deficitul până la 3% decât în 2014, un an mai târziu decât era planificat. Laurence Boone, economist la Bank of America Merrill Lynch, a declarat că este posbil ca Franţa să aibă nevoie de reduceri de cheltuieli în valoare circa 20 de miliarde de euro în următorii doi ani.

Eliminarea unor scutiri de taxe, angajarea în aparatul de stat a unei persoane la doi salariaţi plecaţi şi creşterea vârstei de pensionare de la 60 de ani la 62 de ani nu sunt măsuri suficiente, avertizează analiştii economici. Ca procent din PIB, Franţa depăşeşte în cheltuieli Suedia. CITIŢI ŞI:

  • Fondul pentru salvarea Europei întârzie să apară
  • SUA sau Europa - cine reprezintă o ameninţare mai mare pentru economia globală?