Evenimentul Zilei > Sport > De ce olimpicii mușcă medaliile de aur. Și din ce sunt făcute de fapt
De ce olimpicii mușcă medaliile de aur. Și din ce sunt făcute de fapt

De ce olimpicii mușcă medaliile de aur. Și din ce sunt făcute de fapt

Momentul mușcăturii medaliei de aur este o tradiție deja. Se crede că este inspirat din goana după aur a SUA, când minerii aveau nevoie să verifice aurul prostului, cunoscut și sub numele de pirită.
Minerii de aur erau capabili să găsească aur în pirită fie ca nanoparticule, fie ca aliaj de aur de pirită, dar ceea ce s-a descoperit este că aurul poate fi găzduit și în defecte de cristal de dimensiuni nano, reprezentând un nou tip de aur„ invizibil”. De aici şi tradiţia sportivilor americani, şi nu numai, de a muşca medaliile de aur.
De ce olimpicii mușcă medalii de aur? © Getty

 Valoarea unei medalii „de aur” depinde de piețele globale, dar cele emise în Rio în 2016 au fost estimate la peste 360 ​​de lire sterline fiecare.

Medaliile pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020 întârziate sunt realizate din metale reciclate. Moneda țării gazdă este responsabilă pentru realizarea medaliilor, în conformitate cu specificațiile Comitetului Olimpic Internațional.

Medaliile de aur pur nu au mai fost înmânate din 1912

Așadar, practica mușcatului monedelor din aur datează din vremea când acestea erau folosite ca modalități de plată. Din moment ce metalul prețios este unul dintre cele mai maleabile, modalitatea de a-l testa să nu fie un fals era aceea de a vedea dacă îl poți mușca.

Acum nu se mai pune problema acestei verificări din partea sportivului, ci mai degrabă face parte dintr-un ritual al câștigătorilor din epoca Jocurilor Olimpice Moderne: dă bine în poze și satisface unul din capriciile fotografilor.

Jurnaliștii abia așteaptă acest moment

Fotoreporterii de la Olimpiade le cer sportivilor să facă acest gest de efect pentru fotografii mai interesante, spunea David Wallechinsky, președintele Asociației de Internațională a Istoricilor în Olimpiade.

Însă, poate că gestul de la care a provenit acest obicei încă mai are însemnătate. Asta pentru că, de la Jocurile Olimpice de la Stockholm din 1912, nu au mai fost acordate medalii din aur solid.

Cântărind între 500g și 800g, medaliile de aur sunt de fapt fabricate din argint acoperit cu cel puțin 6g de aur pur

Potrivit sciencefocus, medaliile sunt suflate în aur. Ele sunt făcute din 494 grame de argint și numai 6 grame de aur. Ceea ce înseamnă că, din acest punct de vedere, diferența dintre locul întâi și locul al doilea este una care ține de cosmetizarea medaliei, deoarece valoarea nu face diferenţa.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.