De ce nu vor parlamentarii alegeri prin vot uninominal?

Pasivitatea alesilor este platita scump de contribuabili.

Senatorii si deputatii care nu iau cuvantul in plen incaseaza indemnizatii fabuloase pentru romanii de rand. Votul uninominal este solutia radicala pentru starpirea parazitilor din parlament.

Pe 28 noiembrie 2004, romanii au trimis in parlament 137 de senatori si 332 de deputati. Alesi pe liste comune depuse de partid, ei reprezinta cetatenii din 42 de circumscriptii, consumandu-si deja jumatate din mandatele de patru ani. Exceptandu-i pe alesii care au renuntat din diferite motive la fotoliul de parlamentar si pe cei care i-au inlocuit, intrucat au avut un timp mai scurt de lucru in Legislativ, exista multi parlamentari care nu au facut nicio declaratie politica si care nu au formulat intrebari si interpelari la adresa guvernului.

Exemple negative

In actualul sistem legislativ, parlamentarii tacuti nu pot fi sanctionati de electorat. Daca isi negociaza bine pozitiile pe listele de partid si prind un loc eligibil, ei au sanse sa devina abonati la un loc in parlament, iar inactivitatea lor este suportata de contribuabili. Un model negativ pentru multi dintre romanii care lucreaza zilnic, pentru venituri mult mai mici, sub presiunea standardelor de calitate si in limitele bunului-simt.

Din datele inregistrate de Senat rezulta ca in 2005 membrii acestei Camere au formulat in plen 779 de interpelari si intrebari adresate guvernului. In cele doua sesiuni din 2006, senatorii au adresat ministrilor 1.096 de interpelari si intrebari.

Conform datelor detinute de Senat, in sesiunile din ultimii doi ani, 14 senatori nu au facut nicio declaratie politica. Alti 17 senatori au facut doar o declaratie politica in actuala legislatura. 40 de senatori nu au formulat nicio interpelare sau intrebare adresata guvernului. Deloc surprinzator, ei si-au incasat fara remuscari indemnizatiile de senatori.

Printre cei care nu au cerut socoteala ministrilor se numara politicieni care interactioneaza cu guvernul in presa scrisa sau in emisiunile de televiziune, acolo unde pozitia lor este mai vizibila: Radu Campeanu, Norica Nicolai (PNL), Ion Iliescu, Rodica Stanoiu (PSD) si Dan Voiculescu (PC).

Pretul tacerii

Cel mai cunoscut dintre senatorii care nu au avut nimic de declarat este Octav Cozmanca (PSD). Fostul secretar general al guvernului de pe vremea cabinetului Nastase s-a remarcat ca un politician energic si chiar dur, insa dupa trecerea in opozitie a amutit brusc. Desi ar fi avut o multime de teme pe care le putea aborda, Cozmanca nu a facut nicio declaratie politica si nu a formulat intrebari ori interpelari, dar a incasat 36.000 de lei din indemnizatia de senator, conform declaratiei sale de avere, semnata pe 23.03.2006. O alta declaratie de avere, din 28.12.2006, atesta ca senatorul Cozmanca a incasat o indemnizatie de senator de 42.168 de lei. Un alt senator, Ion Basgan (PNL), figureaza pe lista celor care nu au formulat declaratii politice, intrebari sau interpelari.

„Noi suntem la putere, declaratii politice face opozitia. Am avut  zece initiative legislative”, a explicat senatorul PNL care reprezinta judetul Teleorman. Din declaratia sa de avere, semnata pe 30.01.2006, rezulta ca senatorul a fost remunerat cu 41.424 de lei din indemnizatie.

Senatorul mut

Aristide Roibu este cel mai tacut senator. Din 2001 si pana acum, parlamentarul  PSD care reprezinta judetul Vaslui nu s-a exprimat in plenul Senatului prin declaratii politice, intrebari sau interpelari. Tacerea sa are insa un pret consistent, achitat tot de contribuabili. Conform declaratiei de avere din 30.05.2005, Aristide Roibu a primit 37.454 de lei. Senatorul a mai incasat 37.454 de lei, conform declaratiei de avere din 23.11.2006, si 43.390 de lei, conform declaratiei din 17.01.2007. Senatorul PSD nu a putut fi contactat pentru a explica indelungata sa tacere in plen.

De cele mai multe ori, parlamentarii tacuti sunt acoperiti involuntar de activitatea intensa a colegilor din Camera sau de actiunile mediatizate ale figurilor centrale din partide. In Senat, de pilda, in 2005 si 2006, cele mai multe declaratii politice au fost facute de Adrian Paunescu (PSD) - 35, Verginia Vedinas (PRM) - 26 si de liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor - 23.

Deputati activi

La fiecare patru ani, romanii aleg 332 de deputati. Conform Camerei Deputatilor, in 2005 au fost formulate in plen 934 de intrebari si interpelari. In 2006 s-au adresat 1.659 de intrebari si interpelari, iar in prima sesiune din acest an s-au formulat 249 de interpelari si intrebari, pana la 14 februarie.

In afara de participarea la vot si de lucrul in comisie, un deputat activ are zeci de luari de cuvant, face cel putin zece declaratii politice, este autorul mai multor initiative legislative si adreseaza intrebari ori interpelari ministrilor.

In aceasta categorie se incadreaza, de pilda, activitatea depusa de Mirela Elena Adomnicai (PSD). Desi nu se bucura de notorietatea unora dintre colegii tacuti, de la 17 decembrie 2004, data validarii ca deputat de Suceava, Adomnicai a avut 31 de luari de cuvant, 15 declaratii politice, noua propuneri legislative, 77 de intrebari si interpelari, precum si zece motiuni.

Victor Ponta, senator PSD, a luat cuvantul la 96 de sedinte desfasurate in plen, are 17 propuneri legislative initiate, 36 de intrebari si interpelari si opt motiuni.

Fostul premier Adrian Nastase a luat cuvantul in 77 de sedinte, are patru initiative legislative si este semnatarul a sase motiuni. Cristian Boureanu, fost deputat PNL, actualmente membru al Partidului Liberal-Democrat, are la activ 13 luari de cuvant, 11 declaratii politice, 19 propuneri legislative si sapte intrebari si interpelari.

1.254 de lei pe secunda

La polul opus se situeaza Ovidiu Musetescu, deputat PSD de Teleorman, Octavian Stireanu, deputat PSD de Buzau, si Mihai Sireteanu, deputat PSD de Prahova, cu cate o singura luare de cuvant in plen. Acestea au avut loc la depunerea juramantului de credinta fata de tara si popor.

Desi nu a vorbit in plen, Ovidiu Musetescu a fost mai interesat de motiuni, participand la sapte astfel de actiuni. Conform declaratiei de venit semnata pe 22.12.2005, senatorul PSD a primit o indemnizatie de 33.908 de lei. Potrivit inregistrarilor detinute de Camera Deputatilor, juramantul depus de Musetescu pe 20 decembrie 2004 a durat 35 de secunde.

Socotind numai veniturile din indemnizatia de deputat, fara sporuri sau alte beneficii, rezulta ca o secunda din luarea sa de cuvant a fost platita cu 968,8 lei.

Octavian Stireanu a mai participat la doua initiative legislative si sapte motiuni. In declaratia sa de avere, la rubrica venituri, figureaza indemnizatia de deputat „conform statelor de plata”, ceea ce inseamna ca a incasat peste 30.000 de lei. Mihail Sireteanu figureaza ca initiator al unei propuneri legislative si a sapte motiuni. El a incasat 37.637 de lei din indemnizatia de deputat, conform declaratiei de venit din 7.03.2006. Fiecare secunda in care Sireteanu s-a adresat plenului Camerei Deputatilor a costat 1.254,56 lei.

NEVOIA DE SCHIMBARE

„Multi vor intra pe merit in parlament”

Dezbaterea privind necesitatea introducerii votului uninominal a fost readusa in prim-planul atentiei publice de presedintele tarii.

Traian Basescu a acuzat functionarea „incorecta” a Legislativului si a anuntat ca doreste declansarea unui referendum national pentru introducerea votului uninominal, procedura care permite alegerea directa a unei persoane. Decizia cetatenilor exprimata in cadrul unui referendum devine obligatorie.  In cazul aprobarii sistemului de vot uninominal, parlamentul va trebui sa schimbe legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului.

Votam liste

In actualul sistem electoral, candidatii sunt votati pe o lista a partidului de care apartin. Astfel, chiar daca alegatorii nu doresc sa opteze decat pentru unii dintre candidatii de pe o lista, ei acorda votul tuturor celor propusi de partidul respectiv.

Votul uninominal ar impune alesilor o schimbare de atitudine. Fiind direct desemnati de cetateni pentru a-i reprezenta in parlament, acestia vor fi nevoiti sa lucreze in interesul alegatorilor. In caz contrar, la urmatoarele alegeri, un bilant negativ nu ar mai atrage voturi. Senatorul Ion Basgan crede insa ca romanii nu sunt pregatiti pentru votul uninominal. „Am inca retineri ca acest tip de vot ar aduce o imbunatatire. Nu exista o structura pregatita pentru acest tip de vot. Senatul are o structura buna acum. Nu avem legi trecute tacit prin vot, Camera functioneaza bine. Problema dorita de domnul presedinte poate fi rezolvata prin consultarea comisiilor. Nu trebuie sa cheltuim zeci de miliarde de lei pentru o problema ce poate fi rezolvata imediat”, a declarat senatorul liberal.

Un alt parlament

Analistul politic Bogdan Teodorescu considera ca in actualul sistem electoral primeaza interesele de partid: „In acest moment, parlamentarii care tac se ascund in spatele activitatii de partid. Acesti oameni nu au intrat acolo ca sa aiba initiativa, ci ca sa voteze actiunile partidului din care provin. Acum ei sunt niste masini de vot, iar daca stau cuminti si respecta linia partidului sunt alesi din nou”, observa Teodorescu. Potrivit analistului politic, actuala clasa politica opereaza intr-un sistem formatat in urma cu 17 ani, iar actualul sistem nu poate fi reformat din interior.

Bogdan Teodorescu explica de ce ar fi un castig pentru alegatori votul uninominal: „Parlamentarii ar fi dependenti de modul in care isi reprezinta comunitatile care i-au ales. Vor fi nevoiti sa deserveasca nevoile celor care ii trimit in parlament, astfel incat dupa patru ani, cand se duc sa le ceara din nou votul, sa aiba cu ce se prezenta.”

Riscul pe care il implica schimbarea sistemului de vot este un risc ce  poate fi asumat, crede Teodorescu. „In acest moment, avantajele votului uninominal sunt mai mari decat riscurile. Vor fi si surprize, dar si mai multi oameni care vor intra pe meritul lor in parlament. Actiunile parlamentarilor competenti vor acoperi incompetenta celorlalti, mai putini, iar parlamentul se va purifica mai repede”, apreciaza Bogdan Teodorescu.

Alesii tacuti

Senatorii care nu au adresat interpelari si intrebari guvernului in 2005 si in 2006:

> PNL: Daniel Ilusca, Radu Campeanu, Ion Basgan, Mircea Cinteza, Nicolae-Vlad Popa, Cristian David, Ion Mihai Dumitrescu, Norica Nicolai, Vergil Gheorghe Serbu;

> PD: Ivan Cismaru, Marin Bobes, Cristian Cucuian, Petru Nicolae Iotcu, Dorel Jurcan, Nicolae Neagu, Cristache Radulescu, Radu Tirle

> PSD: Teodor Filipescu, Aristide Roibu, Octav Cozmanca, Ion Iliescu, Traian Novolan, Dan Mircea Popescu, Viorel Stefan, Nicolae Vacaroiu;

> UDMR: Fekete Szabo, Eckstein Kovacs Peter, Pete Stefan, Verestoy Attila;

> PC: Constantin Gheorghe, Corneliu Pascu, Irinel Popescu, Radu Terinte, Dan Voiculescu;

> PRM: Corneliu Vadim Tudor

> INDEPENDENTI: Dorel Constantin Onaca, Rodica Stanoiu;

Sursa: Senatul Romaniei. Lista nu-i include pe cei care au renuntat la functia de parlamentar

Alesii pasivi

Senatorii care nu au formulat declaratii politice in 2005 si 2006:

> PNL: Daniel Ilusca, Ovidiu Radoi, Ion Basgan;

> PD: Marin Bobes, Dorel Jurcan, Verginia Serbanescu;

> PRM: Carol Dina;

> UDMR: Fekete Szabo;

> PSD: Teodor Filipescu, Ion Toma, Aristide Roibu, Liliana Tomoioaga, Octav Cozmanca;

> PC:  Ilie Stoica.

Sursa: Senatul Romaniei. Lista nu-i include pe cei care au renuntat la functia de parlamentar