"Primăvara arabă" a aruncat în recesiune nordul Africii. La câteva luni după revoluţii, economiile Egiptului, Siriei, Tunisiei şi Libiei sunt mai slăbite ca niciodată.
Cu şomajul în creştere şi cu investitorii alungaţi de violenţele din stradă, multe din aceste state şi-au luat gândul de la orice fel de creştere economică în acest an, chiar dacă anul trecut economiile lor au înregistat avansuri importante.
Egipt, inflaţie de două cifre şi scădere economică de peste 5% Imaginea fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak într-o cuşcă în faţa unui tribunal din Cairo întruchipează destul de bine starea economiei egiptene nevoită să se menţină pe linia de plutire cu ajutorul miliardelor de dolari expediate de statele occidentale pentru a se asigura că revoluţia va da rezultatul dorit: instaurarea unei democraţii în nordul Africii.
Potrivit Al Arabiya, datoria publică a Egiptului a crescut din februarie şi până în prezent constant, ajungând la 80,5% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce rezervele valutare ale ţării au scăzut de la 36 de miliarde de dolari, în februarie, la 28 de miliarde în iunie, deoarece guvernul a încercat să ţină sub control inflaţia galopantă. În acest ritm, aceşti bani vor fi epuizaţi rapid. Potrivit Bloomberg, inflaţia ajunsese, în iunie, la 11,8%.
Primele trei luni ale anului le-au adus egiptenilor o scădere economică de 4,2% şi o diminuare a investiţiilor străine cu 26%.
"Investitorii ezită să-şi plaseze banii în Egipt, deoarece nu se ştie cum se va încheia revoluţia. Incertitudinea nu este bună pentru afaceri", a declarat Justin Dargin, un expert în Orientul Mijlociu de la Universitatea Harvard.
Analiştii estimează că economia egipteană se va contracta în acest an cu 5,1%. Cel mai mult suferă Egiptul pentru că violenţa de pe străzile din Cairo a alungat turiştii. Acest sector a avut anul trecut o contribuţie la PIB de 12,5 miliarde de dolari. Şi românii erau mari fani ai călătoriilor în Egipt şi Tunisia. În urma revoluţiilor, turiştii s-au reorientat, Turcia având cel mai mult de câştigat.
Libia, scădere de 19% Revoluţia din Libia a luat aspectul unui război civil al cărui final nu se arată deocamdată. Cu tot cu sprijinul NATO, rebelii libieni nu au reuşit să pună stăpânire pe zona Tripoli controlată de Muammar Gaddafi.
Analiştii se aşteaptă ca recesiunea să se instaleze în Libia. Potrivit estimărilor făcute de guvernul loial lui Gaddafi, conflictul armat a costat economia peste 50 de miliarde de dolari. Libia are, de asemenea, blocate în urma unor decizii ale Naţiunilor Unite, bunuri în valoare de 70 de miliarde de dolari. La cât se va ridica factura conflictului din Libia este greu de spus. Cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai greu de repus pe picioare economia.
Potrivit unui raport publicat de Banca Africană pentru Dezvoltare, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, Programului de Dezvoltare al ONU şi de Comisariatul Economic pentru Africa din cadrul ONU, economia Libiei se va contracta cu un procent de 19% în acest an, după ce, în 2010, a atins o rată de creştere de 7,4%. În această perioadă, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 12,1%.
Potrivit raportului, în ciuda conflictului armat, al cărui final nu se întrevede, Libia şi-ar putea reveni destul de repede, datorită marilor rezerve de petrol pe care le posedă. Astfel, 2012 ar putea fi unul ceva mai bun pentru libieni, când economia ar putea înregistra o creştere de 16%, în timp ce inflaţia ar putea coborî până la un nivel de 5,1%.
Tunisia, leagănul revoluţiei arabe, şi-ar putea reveni mai repede Ţara care a dat startul "primăverii arabe", Tunisia, şi-ar putea reveni cel mai repede din şocul economic provocat de prăbuşirea regimului lui Zine al-Abidine Ben Ali. Potrivit raportului citat, analiştii se aşteaptă ca economia Tunisiei să-şi încetinească ritmul de creştere la 1,1%.
În 2010 avansul înregistrat a fost de 3,7%. Turismul, reponsabil pentru 7% din PIB, este cel mai afectat sector.
Statele Unite şi Europa s-au angajat să trimită către Egipt și Tunisia 18 miliarde de dolari pentru a ajuta aceste state să se îmbarce către tranziţia spre regimuri democratice şi economie de piaţă.
Siria, bani din Iran? Sângeroasa represiune a revoltei de către regimul lui Bashar al-Assad a afectat şi economia. Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere prognoza privind creşterea economică, de la 3,2% la 3%, şi estimează o creştere a inflaţiei de circa două procente, până la 6%, informează Reuters.
Siria se confrunta cu probleme economice serioase şi înainte de revolte. În 2009, investiţiile străine au scăzut la jumătate, până la 1,4 miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale.
Turbulenţele sociale şi politice nu au făcut decât să-i convingă pe investitori că plasarea banilor în statul arab nu este o idee bună. De la izbucnirea revoltelor, cel puţin trei mari proiecte de invetiţii au fost trase pe linie moartă, în ciuda ţelului guvernului sirian de a atrage în ţară circa 40 de miliarde de dolari, investiţii ale mediului privat. Potrivit Foreign Policy, Iranul ar putea sări în spijinul Siriei, oferindu-i un împrumut de circa 5,8 miliarde de dolari.
Yemen, inflaţie de 30%
Protestele împotriva domniei de 33 de ani a lui Ali Abdullah Saleh au dus la o lipsă acută de apă, electricitate, combustibil şi mâncare. Preşedintele adjunct al Camerei de Comerţ a Yemenului, Mohamed Mohamed Salah, declara, în iulie, că factura celor şase luni de proteste se ridică la 17 miliarde de dolari. Întregul PIB al țării a fost, în 2010, de 28,3 miliarde de dolari.
Economia Yemenului a crescut, în 2010, cu circa 8%, potrivit Reuters. În aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţa că în acest an, avansul nu va fi mai mare de 3,4%, pentru ca, trei luni mai târziu, să informeze că a revizuit în scădere prognoza privind evoluţia economiei în acest an.
Nu a avansat însă nicio cifră, dar a atras atenţia că o inflaţie de circa 30% nu ar trebui să mire pe nimeni. Circa 40% dintre yemeniţi trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi.
Bahrain, cea mai bună evoluţie Economiştii se aşteaptă ca, în 2011, economia Bahrain-ului să cunoască un avans de 2,7%, cea mai bună evoluţie din rândul statelor afectate de revolte. Timp de trei luni, în mica insulă din Golful Persic a fost instaurată starea de urgenţă. Apoi au venit trupele saudite şi lucrurile au fost repuse cu forţa pe făgaşul obişnuit.
Manama este centrul bancar al statelor arabe şi mulţi dintre analiştii internaţionali s-au temut că turbulenţele din stradă vor ameninţa această poziție. Precedentul exista. Beirutul a pierdut această poziţie, în urma războiului civil din Liban. CITIŢI ŞI:
- Armata, actorul decisiv al revoltei din Egipt
- Războiul libian, departe de final
- Scene de violenţă în capitala Tunisiei