Cei care vor să acceseze banii trebuie să se asigure că pot acoperi eventuale goluri de finanţare
Timpul de răspuns mare care, în multe cazuri, depăşeşte chiar un an, neregulile în achiziţiile publice, dar şi proiectele prost întocmite au făcut ca România să fie codaşă la absorbţia fondurilor europene. În 2007, anul integrării în Uniunea Europeană, aşteptările erau foarte mari. Se estima că acestea vor genera o creştere economică de 25%, din 2007 până în 2020. În schimb, în ultimii cinci ani, economia a scăzut cu 11,7%. Avem un grad de absorbţie sub 10%, iar contribuţia noastră la bugetul UE depăşeşte ceea ce accesăm. Mulţi bani la stat Unul din motivele pentru care absorbţia fondurilor decurge greu este că banii sunt direcţionaţi cu predilecţie către sectorul public. Potrivit Ancăi Bălaşu, directorul direcţiei de produse corporate din cadrul Volksbank, peste 85% din finanţări sunt pentru programe care au ca destinatari administraţia locală şi centrală şi companiile de stat, unde gestionarea este mult mai ineficientă decât la privat. Pe total, doar 29% din fondurile alocate pe cele cinci programe operaţionale şi pentru programul pentru agricultură sunt dedicate IMM-urilor, în perioada 2007 - 2013. Concret, este vorba de o sumă de 8,76 miliarde de euro, din aproape 40 de miliarde, în total. Absorbţia fondurilor poate fi însă îmbunătăţită. În primul rând, dosarele de finanţare trebuie întocmite cu atenţie şi nu trebuie să includă targeturi nerealiste. Apoi, beneficiarul ar trebui să îşi asigure necesarul de finanţare pe următoarele şase luni sau chiar un an, ţinând cont de întârzierile care sunt la semnarea contractelor. Totodată, solicitantul trebuie să întocmească un proiect bancabil şi să se asigure că dispune de fondurile pentru cofinanţare, de maxim 40% din sumă.