Românii acceptă să lucreze la negru deoarece angajatorii le oferă această variantă pentru a scăpa de plata contribuţiilor către bugetul de stat. În lipsa altor surse de venit, oamenii acceptă, expunându-se la riscuri foarte mari.
Angajatorii profită de cei care acceptă să muncească la negru, oferindu-le un salariu foarte mic. Însă, muncitorul nu are nici garanţia că îşi va primi banii pentru munca prestată şi nici că va avea un loc de muncă pentru mai mult timp. "Persoana care lucrează la negru trebuie să ştie că locul lui de muncă este incert, că nu are asigurare de sănătate şi nu va beneficia nici de pensie, că nu are absolut niciun drept care derivă din activitatea prestată. Nici venitul lui nu este cert, deci îşi asumă un risc foarte mare", a explicat pentru evz.ro vicepreşedintele Cartel Alfa, Romulus Niţă.
Cele mai multe posturi la negru sunt disponibile în domenii ca turismul sau comerţul. Cei care reuşesc să îşi păstreze locul de muncă pentru mai mult timp trec în aşa-numita "economie gri", unde există posibilitatea să semneze un contract de muncă, dar sumele de bani pe care le primeşte de la angajator nu vor fi trecute în cartea de muncă integral. Astfel, angajatorul plăteşte impozite mici la stat, iar angajatul, când se va retrage din activitate, va primi o pensie foarte mică. Aceasta, în condiţiile în care la împlinirea vârstei de pensionare şansele de a-şi găsi un alt loc de muncă, part-time, sau de a desfăşura alte activităţi, care să genereze venituri, sunt foarte mici.
Situaţia în care angajatul care lucrează la negru ajunge la vârsta de pensionare poate fi numită una fericită, căci mulţi dintre cei care acceptă să lucreze fără forme legale pot suferi accidente de muncă. Anul trecut, aproape 3.500 de persoane au fost implicate în accidente de muncă, România fiind unul dintre statele europene cu cea mai ridicată rată a aciidentelor de muncă. Aşa cum evz.ro relata de curând, anchetele derulate de autorităţi au o singură concluzie: mortul e de vină.
Dacă un angajat care lucrează la negru suferă un accident de muncă, el nu va beneficia de servicii medicale gratuite. Dacă moare, angajatorul nu este dator să îi plătească ajutorul de deces şi riscă să primească o amendă din partea autorităţilor.
În cazul în care angajatul îi va cere despăgubiri angajatorului, ca urmare a faptului că a suferit un accident de muncă, acestea pot fi câştigate numai în instanţă, dar procesele sunt lungi şi costisitoare, putând dura chiar şi 2-3 ani, spune Romulus Niţă. Dacă angajatul moare, rudele sale trebuie să dea în judecată angajatorul, dacă vor să îi ceară despăgubiri. "Românul acceptă să lucreze la negru pentru că aceasta este cea mai frecventă ofertă pe care o primesc. Angajatorul nu plăteşte contribuţii sociale, nu trebuie să garanteze locul de muncă şi nici plata pentru munca prestată", Romului Niţă, vicepreşedinte Cartel Alfa Riscurile muncii la negru:
- Să nu fii plătit,
- Să nu primeşti salariul regulat, la date fixe,
- Să pierzi rapid locul de muncă,
- Nu primeşti indemnizaţii de şomaj şi plăţi compensatorii în caz de concedieri,
- Nu acumulezi vechime în munca şi în specialitate,
- Nu primeşti sporuri cuvenite vechimii, de toxicitate, de condiţii de muncă grele şi periculoase,
- Nu primeşti pensie de boală şi de limită de vârstă, ajutoare de boală, de deces, indemnizaţie de boală, indemnizaţie de şomaj, asigurare de sănătate etc.,
- Nu beneficiezi de spitalizare gratuită sau medicamente compensate,
- Nu beneficiezi de concediu de odihnă sau concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani,
- Nu poţi lua credit de la bancă.
De ce muncesc românii la negru?