Curtea Supremă a motivat într-o decizie definitivă de ce membrii Mişcării Legionare, care au făcut închisoare în perioada comunistă, nu vor primi daune morale. De asemenea, condamnările date de instanţele comuniste, în cazul legionarilor, nu au un caracter politic.
"Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist, de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit", arată magistraţii. Gheorghe Stănică a fost a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 190 din 20 aprilie 1960 a Tribunalului Militar Bucureşti la 16 ani muncă silnică şi 8 ani degradare civică, cu confiscarea totală a averii, pentru crima de uneltire contra ordinii sociale, reţinându-se, în concret, în sarcina sa că a desfăşurat activitate legionară. Astfel, în considerentele hotărârii de condamnare s-a reţinut că acesta, împreună cu mai mulţi acuzaţi, au activat în cadrul organizaţiei legionare din oraşul Slănic, "deţinând funcţii de răspundere, dovedind un fanatism caracteristic organizaţiilor de tip fascist, intensificându-şi activitatea legionară clandestină împotriva regimului democrat popular, în special după 23 august 1944". În anul 1942, el a fost arestat pentru activitate legionară şi internat în lagărul Tg. Jiu, unde "a continuat activitatea de îndoctrinare în vederea menţinerii moralului şi poziţiei legionare". În anul 1945, după întoarcerea de pe front, "şi-a reluat vechile legături cu legionarii cunoscuţi din activitate şi detenţie, cu care a continuat în anii care au urmat activitatea de propagandă legionară, în sensul că a ţinut legătura de la om la om în vederea menţinerii moralului legionar şi a comentat evenimentele interne şi internaţionale în mod defavorabil regimului democrat-popular din ţară". Gheorghe Stănică a executat în închisorile comuniste patru ani, nouă luni şi 15 zile. A cerut daune de 840.000 de euro La data de 07 octombrie 2009, Gheorghe Stănică a solicitat statului se constate caracterul politic al condamnării sale şi să priemască despăgubiri în cuantum de 840.000 de euro, pentru prejudiciului moral cauzat prin această condamnare. Tribunalul Bucureşti a decis, la 29 martie 2010, plata unor despăgubiri de 55.000 de euro. Tribunalul a apreciat că, în în acet caz, nu este aplicabil art. 7 din Legea nr. 221/2009, din probele administrate în cauză şi chiar din expunerea motivelor hotărârii de condamnare rezultă că atitudinea reclamantului (ţăran cu gospodărie mică, decorat pentru participarea sa la al doilea război mondial), anterior condamnării, nu a fost una de promovare a concepţiilor sau doctrinelor rasiste şi xenofobe, ci doar de exprimare a unor opinii şi simpatii personale care se circumscriu libertăţii de exprimare de care trebuie să se bucure fiecare individ. "Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist" Statul, prin ministerul de Finanţe, a făcut recurs, iar Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea Supremă au decis că în acest caz nu este vorba de o condamnare politică, iar Gheorghe Stănică nu are dreptul la despăgubiri morale. "În speţă, conform celor anterior arătate, condamnarea reclamantului s-a dispus pentru activitatea legionară desfăşurată de acesta. Or, Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist, de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit. Ca atare, raportat la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 221/2009, condamnarea pentru activitatea legionară nu intră în sfera de aplicare a acestei legi", susţin judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Legea despăgubirilor are un articol care exclude mai multe categorii Conform art. 7 din Legea 221/2009, "Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii şi persoanelor condamnate pentru că au desfăşurat o activitate de promovare a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor rasiste şi xenofobe, precum ura sau violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie". Legea 221 din 2 iunie 2009 (Legea 221/2009) privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este cea care reglementează plata daunelor morale şi constatarea condamnărilor politice. Activitatea legionară nu poate fundamenta dreptul la despăgubiri Magistraţii de la Curtea Supremă arată, în decizia din 9 martie 2012, că în consecinţă, "faţă de motivul pentru care reclamantul a fost condamnat, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 221/2009, incidenţa acestei legi este exclusă în cauza de faţă, activitatea legionară neputând fundamenta dreptul la despăgubiri în condiţiile actului normativ în discuţie. Altfel spus, nu se poate considera că, condamnarea reclamantului pentru activitatea desfăşurată în regimul trecut are caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 şi, pe cale de consecinţă, nu îi dă dreptul la măsurile reparatorii stabilite de această lege, cererea sa de chemare în judecată, întemeiată pe prevederile Legii nr. 221/2009, fiind astfel neîntemeiată." Decizia Curţii Supreme are numărul 1709 şi este din data de 9 martie 2012. "Caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit" La data de 23 martie 2012, Curtea Supremă a mai dat o decizie similară. Una din urmaşele unui legionar care a participat la asaltul asupra postului de jandarmi cin comuna Teregova, din noaptea de 9-10 ianuarie 1949, a cerut daune morale. Judecătorii au respins definitiv aceste cereri. "Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit. În consecinţă, nu se poate considera că măsurile aplicate autorului reclamantei pentru activitatea desfăşurată în regimul trecut au caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 şi nici nu dau dreptul la măsurile reparatorii stabilite de această lege", se arată în decizie.