De ce cere DNA arest la domiciliu în cazul Toni Greblă. Întâlniri conspirative la hotel și cercul de influență al „Senatorului Zoo”

Toni Greblă este aşteptat joi la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde se va judeca contestaţia DNA faţă de decizia instanţei de nu-l aresta la domiciliu pe fostul judecător al CCR, într-un dosar în care este acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi trafic de influenţă.

Pe 11 martie, ÎCCJ a respins cererea DNA de arestare la domiciliu a lui Toni Greblă, însă DNA a făcut contestaţie.

Procurorii cer aresta la domiciliu deorece:

  • faptele s-au derulat continuu începând cu anul 2010  - până în 2015, deci şi când era parlamentar şi când era judecător constitutional, mai exact până la intervenţia autorităţilor judiciare , adică numai intervenţia autorităţilor judiciare a pus capăt manifestării infracţionale .
  • persoanele la care a realizat traficarea influenţei erau autorităţi decizionale în domenii în care afaceristul Ion Bîrcină îşi derula afacerile : energie, transport.Aceste intervenții s-ar fi făcut în scopul de a-i determina să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte corespunzătoare atribuţiilor acestora de serviciu în folosul satisfacerii  intereselor economice ale firmelor controlate de Ion Bîrcină.

 

CUM ŞI CARE SUNT PERSOANELE LA CARE A TRAFICAT INFLUENŢA?

 

Potrivit DNA, Toni Greblă a realizat constant, consecvent, continuu,  traficarea influenței la nivelul lui: 

Direct la:

  • Daniel Burlan- director la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia
  • Tiberiu Trotea- director Complex Energetic Rovinari

Indirect la:

  • Laurențiu Octavian Graure- director Complex Energetic Turceni
  • Narcis Neaga - funcţionar în cadrul CNADNR
  • Marin Condescu - preşedinte al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia),

 

Primul exemplu: intervenții la Trotea

Exemplu de intervenție în favoarea lui Ion Bîrcină : Toni Greblă din poziţia de senator a apelat la Tiberiu Trotea (director Complex Energetic Rovinari);

  • Pe 24 noiembrie 2011, Tiberiu Trotea  este sunat de Greblă, senator la acel moment , deoarece convorbirea relevă elemente care conturează explicit natura demersului.
  • Astfel, Greblă îi spune directorului că se află la plenul Senatului  după care îl întreabă  Şi nu vreţi să … na, eu acuma sunt la plen, să luaţi masa cu cineva sau să vă-ntâlniţi cu el două minute ?   

 

Potrivit DNA, este relevant şi răspunsul dat de Trotea, care pare mai  degrabă agasat de solicitarea inculpatului căruia îi sugerează că acceptă să se întâlnească cu acel cineva ,  aşa scurt…că vrea să ajungă acasă : … Trotea: Numai să mă-ntâlnesc, că nu aş sta aşa de mult, că vă daţi seama dimineaţă tre’ s-ajung acasă!...iar Toni Greblă insistă…. O cafeluţă măcar….La fel de plictisit şi cumva sătul de insistenţa inculpatului….Trotea limitează parcă timpul pe care este dispus să-l aloce acelui cineva trimis de Greblă ! şi îi spune sec  :O cafeluţă. Unde s-ajung? la care Greblă preocupat să-i ofere un loc cât mai comod  lui Trotea, să nu-l pună pe drumuri îl întreabă grijuliu, să vadă pe unde e… : Unde, unde e mai aproape. La Radisson e bine ?  Pe unde sunteţi în primul rând ? răspunsul lui Trotea fiind de asemenea sugestiv, sec şi denotă aproape o neplăcere că trebuie să-i facă frumosul lui Greblă : Păi ajung acolo, ajung la Radisson…în timp ce Greblă se întrece în amabilităţii şi detalii pe care doreşte să i le comunice interlocutorului, Greblă: La Radisson, în  ăla de sticlă acolo….. Baru’ de sticlă  La Radisson, în  ăla de sticlă acolo. ….Trotea: Da! Greblă:În 20 …într-o juma de oră acolo. Trotea :Da, bine. Bine! Greblă :Da, bine. Mulţam.”

 

Hotelul, punct de întâlnire

 

De altfel, aşa cum arată DNA din probele administrate, Radisson a fost punctul de întâlnire, locul unde Greblă îi convoca pe unii directori să se întâlnească cu Bîrcină, atunci când nu îl trimitea pe Bârcină la aceştia .

 

Exemplul 2: Intervenții la Burlan

 

Exemplul 2:  Toni Greblă  din poziţia de senator a apelat şi la Daniel Burlan (director la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, la două zile după ce a apelat la Trotea:

La data de 26 octombrie 2011, ora: 18:24:09, Greblă îl sună pe Burlan și  poartă cu acesta următoarea discuţie:în care din extrem de politicos şi ,,datornic , îndatorat,” îl întreabă ce face domnul director, apoi după câteva succinte amabilităţi, Greblă intră direct în subiect , mai exact în continuarea unui subiect, cunoscut de ambii interlocutori legat de o problemă ce fusese verificată de către Burlan…dar în legătură cu care , de asemenea Greblă insistă şi îi spune acestuia : Ce să facă ? Să vină mâine? …din această întrebare se deduce clar că Burlan ştie la cine se referă, că nici nu este nevoie ca Greblă să numească pe cel  care ar trebui să vină…fiind extrem de sugestiv şi răspunsul acestui director care este cumva indiferent în legătură cu întrebarea ce care i- o adresează Greblă care îl întreabă insistent : Ce să facă ? Să vină mâine? –iar Burlan  îi răspunde destul de plictisit, de sătul de insistenţa lui Greblă, Burlan : Da …. Ă…poa’ să vină, da, pân’ la mine… sesizând parcă răspunsul dezangajant al lui Burlan, Greblă plusează , în sensul că cel pe care îl trimite nu ar vrea să vină fără folos..Greblă: Păi nu,   da vine cu un folos sau vine degeaba ? iar  Burlan , parcă încurcat de insistenţa lui Greblă, îi spune :Nu, păi îi spun că e  …o…... Să vină …

 

Altă convorbire

 

În aceeaşi seară , la mai puţin de două ore, din nou Greblă în contactează din nou pe Burlan, în acelaşi registru, politicos şi cu câteva formule de introducere, parcă nemulţumit că prima discuţie nu se finalizase şi pentru a fi totul concretizat, i-a spus exact ora la care urma a doua zi să vină la acesta prietenul lui, şi îi subliniază explicit că o să spună că vine din partea lui Greblă, deci inculpatul era garanţia şi îi spunea explicit: vine mâine la 11 prietenul meu şi îţi spune că e din partea mea,  exprimarea relevă chiar faptul că Burlan nici nu îl ştia pe prietenul pe care urma să-l primească datorită intervenţiei lui Greblă, aspect ce reiese din convorbire:

 

La data de 26.10.2011, ora: 20:27:21,  Daniel Burlan şi Toni Greblă poartă următoarea discuţie:

Burlan: Alo !

Greblă: Ce face domnul director general ?

Burlan: Acasă(Neinteligibil)

Greblă: Cât se termină, că eu fusei prin altă parte ?

Burlan: 3-2 la 11 metri….

Greblă: Pentru ?

Burlan: Pentru noi. Pentru noi.

Greblă: Ă…bravo ! Bine că fu aşa.. lasă ...(n.n. tuşeşte)... Ă…mâine la unsprezece, vine prietenu’ meu să…

Burlan: Da! Sunt acolo….da.

Greblă: Aşa. Deci .. la 11 vine şi-ţi spune că e din partea mea. Da ?

Burlan: Bine.

Greblă:  Bine. Hai !

Burlan: Bine.

Greblă:  Bravo ! Bine că făcurăţi acolo ce făcurăţi. Bravo !

Burlan: Să trăiţi, sănătate!

Greblă:  Hai !

 

Imediat după discuția cu Greblă, Burlan îl contactează pe Graure

Graure: Da domn’ director !

Burlan:Tavi !

Graure:Ordonaţi !

Burlan: Mă, mi-ai spus că-l rezolvi pe ăla, că mă sună senatoru’ ….celălalt….

Graure:Da….

Burlan: Că nu l-ai rezolvat. Că l-ai trimis la plimbare şi să vină la anu’.

Graure: Mă omu…. I-auzi ce-ntrebări îmi pui prin telefon ! Eu scosei tot ce trebuie, la licitaţie, legal, îi explicai  fenomenu’ …..

Burlan: Aşa.

Graure: Păi scosei pe .....(neinteligibil)... scosei cantităţi suficiente. Cum ? Da …. Deci facem totul legal noi, la licitaţie.

Burlan: Păi ai  lămurit-o cu el ?

Graure:Da mă, da, da, da. Hai că nu mai vorbi prostiile ăstea.

Burlan: Bine. Pa, pa !

Graure:neinteligibil)... Hai, pa !”

 

Ce interes a avut Greblă să intervină ?

 

Procurorii DNA arată că acuzaţia de trafic de influenţă nu numai că  este  pertinentă , dar este dovedită prin probele administrate anterior analizate şi justifică deplin măsura preventivă propusă.

 

Ce interes avea Greblă să intervină?

 

Pentru că folosea maşina firmei acestuia, telefonul care erau achitate din banii firmei de 3 -4 ani. Infracţiunea există sub aspectul elementelor constitutive chiar dacă nu ar fi primit nimic în schimb s-a dovedit prin probe că acuzaţia reţinută în sarcina sa este în mod rezonabil conturată!

Aşa cum a rezultat din probe, folosința mașinii și telefonului a fost continuă până în 2015, când numai intervenția organelor judiciare a pus capăt acestei folosinţe.

 

Raționamentul judecătorului și prietenia demnitarului cu interlopul

 

Astfel, potrivit DAN, admițând raționamentul Judecătorului de drepturi și libertăți Supremă - care a decis că Greblă poate fi cercetat în libertate, înseamnă că admitem ca fiecare magistrat sau persoană publică să-și găsească o relație de prietenie solidă, trainică, pe baza căreia să beneficieze de folosința unei mașinii aparținând firmei prietenului, care va nota în contabilitatea firmei acel folos la costuri, va mări artificial cheltuielile firmei și deci va reduce plata către bugetul public a impozitului pe profit, iar ulterior se va apăra că nu sunt bunuri pretinse / primate cu titlu de foloase necuvenite.

         

  • Continuând raționamentul rezultă că cele aproximativ 80.000 de lei ( costul cu mașina și telefoanele ) se scad din profit de la firma numitului Bîrcină Ioan, deci implicit profitul se reduce cu această sumă – care asigură confortul inculpatului Toni Greblă, judecător constitutional, care nu și-a pus o clipă problema care are obligații funcționale, de deminitate și de statut. Ce mai reprezintă suma? Alocațiile a cel puțin 1500 de copii.

 

"De asemenea, traficarea influenței în favoarea numitului Bîrcină Ioan s-a realizat continuu și consecvent, în toate situațiile în carea acesta avea nevoie şi este sufficient să avem în vedere exemplificarea anterior descrisă , care demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil că în 2011 Greblă a realizat traficul de influenţă pentru ca Bîrcină să poate beneficia de un contrat de cumpărare energie fără licitaţie," susține DNA.

 

A încercat să vândă caprele

 

DNA a cerut în instanţă ca Toni Greblă să stea în arest la domiciliu, un alt motiv invocat de procurori fiind faptul că el a încercat să vândă animale (capre) de la ferma sa din judeţul Gorj, deşi primise interdicţie de a efectua acte de comerţ.

Concret, pe 13 februarie 2015, un avocat a fost contactat pentru încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, implicat fiind judecătorul Toni Greblă, care a făcut demersuri pentru a înstrăina caprele către un cumpărător din Braşov, om de afaceri.

Anchetatorii mai arătau că, întrucât Greblă avea probleme judiciare, nu îşi dorea să apară în act, motiv pentru care el şi Daniel Frunză căutau fiecare câte o persoană interpusă care să îi substituie atât ca vânzător, cât şi în calitate de cumpărător.