De ce AU UCIS-O ANARHIȘTII pe SISSI, celebra ÎMPĂRĂTEASĂ a Austriei?
Editura Evenimentul si Capital

De ce AU UCIS-O ANARHIȘTII pe SISSI, celebra ÎMPĂRĂTEASĂ a Austriei?

Autor: | | 7 Comentarii | 50152 Vizualizari

În ziua de 25 aprilie 1854, o sfioasă și melancolică mireasă în vârstă de doar 16 ani intra prin căsătorie într-una dintre cele mai prestigioase case regale ale Europei.

Pe tânăra respectivă o chema Elisabeta, dar lumea a alintat-o Sissi, și se mărita în acea zi cu tânărul împărat Franz Iosef al Austriei, în vârstă și el de 23 de ani.

Franz Iosef era pe atunci monarhul absolut al celui mai întins imperiu din Europa, cu excepția celui rus. În timpul festivităților care au urmat, lumea s-a înghesuit să o vadă, în principal, pe tânăra mireasă. Sissi era însă speriată, ca și cum ar fi simțit ce fel de sfârșit va avea.

Nefericita cu părul până la călcâie

Apariția sa neobișnuită în public, avea să-i marcheze destinul, plasând-o în rândul lung al reginelor, prințeselor și împărăteselor pentru care rangul a fost mai mare decât puterile lor. Prin șovăiala arătată la ieșirile în public, precum și reticența avută la măritiș, Sissi se asemăna întrucâtva cu o altă aristocrată născută la Hofburg în urmă cu exact 100 de ani, faimoasa Maria Antoanete.

Dar spre deosebire de excesele hedoniste ale înaintașei sale, Sissi și-a petrecut viața refuzându-și plăcerile. Pândită de presă, adorată de oamenii obișnuiți și doborâtă de depresie și o boală a sistemului digestiv, parcursul regal al vieții lui Sissi seamănă cumva și cu cel al Prințesei Diana.

Născută în 1837 în Munchen, Sissi a crescut jucându-se prin pădurile Bavariei cu cei șapte frați și surori, călărind și urcându-se pe munți.

De la excentricul său tată, Ducele Maximilian Josef, a moștenit o încredere în ideile democrației progresiste și în pacifism, idei cumva atipice acelor vremuri.

Din partea mamei sale, Prințesa Ludovica, Sissi a moștenit grija față de viața privată și teama de îndatoririle publice, trăsături care, evident, nu o vor ajuta în viața sa de împărăteasă.

Soțul ei, Franz Josef, o iubea sincer, dar era un om posac, fără imaginație și umor. Mama împăratului insistase ca acesta să se însoare cu sora mai mare a lui Sissi, doar că acesta fusese captivat de la început de înfățișarea surorii mai mici. Sissi, pe de altă parte era atât de emoționată, încât pe durata propriei sale nunți, nu a fost capabilă să mănânce absolut nimic. Situația nu s-a îmbunătățit nici după nuntă.

Fire rușinoasă și neîncrezătoare în ea, Sissi s-a izbit de eticheta imperială, care a lăsat-o izolată și fără prieteni. I-a dăruit lui Franz Josef trei urmași în decursul primilor patru ani de căsnicie, doar doar doi intre aceștia, Prințul Rudolf și Arhiducesa Gisela au supraviețuit.

Melancolia și timiditatea sa erau însă tratate drept copilării absurde, atât de către soț, cât mai ales de soacra ei, formidabila Arhiducesă Sofia. Deși poate părea cinic, Sissi avea o adevărată obsesie față de frumusețea ei, mai ales față de păr, pe care îl lăsase să crească atât de lung încât îi atingea călcâiele.

Petrecea ore întregi în fața oglinzii, plus alte trei ore zilnic la coafor. Obsedată de-a dreptul de imaginea sa, Sissi ținea o dietă strictă, coroborată cu antrenamente la sala de gimnastică. Cum se ambiționa să-și păstreze talia de doar 49 centimetri, astăzi ar fi fost diagnosticată cu anorexie.

Mânca zilnic, doar o supă străvezie, lapte crud muls doar de la vaca ei personală, două portocale și un ou fiert. După cum am spus, era o fanatică a exercițiului fizic, petrecându-și ore întreci la călărie, scrimă și exerciții fizice preluate din repertoriul artiștilor de circ și adaptate pentru ea. Singura ei evadare mai avea loc în poezie, căci îi plăcea în egală măsură să scrie și să citească versuri.

Iubită de unguri, asasinată de un italian anarhist

După o cădere nervoasă care a avut loc în 1862, Sissi a încercat să stea cât mai departe de palatul Hofburg din Viena, pe care-l considera o închisoare. S-a apucat prin urmare să călătorească în Grecia, Anglia, Irlanda, Elveția și Ungaria. Încă din primii săi ani de domnie, Sissi a prins un interes crescând față de Ungaria, țara cea rebelă din imperiul soțului ei.

Credea cu convingere că poporul maghiar merita mai multă libertate și respect, prin urmare a colaborat cu prietenii săi apropiați în acest sens, cerându-i chiar omului de stat maghiar, Gyula Andrassi să susțină mai puternic interesele Ungariei. Fapt care a înfuriat nobilimea austriacă, mai ales că Sissi își angajase numai etnici maghiari în cadrul personalului său.

Doar că în 1867 Ungaria devenise deja partener egal al austriecilor în cadrul imperiului. Franz Josef fusese încoronat ca rege al Ungariei, iar Sissi rămăsese împărăteasă. Ungurii primeau astfel libertăți în plus, iar ultimul copil al cuplului imperial, Marie Valerie, avea să se nască chiar la Budapesta.

Pentru contribuția sala Compromisul Austro-Ungar din 1867, Sissi era foarte iubită de poporul maghiar. Iar ei a început să-i placă postura de „mamă a poporului” și a început să viziteze neanunțată spitalurile și orfelinatele, însoțită doar de o singură doamnă din suita ei.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate