După ce a predat mandatul de prim-ministru, președintele PNL a devenit astăzi al doilea om din stat, cu 88 de voturi pentru. Nicolae Ciucă a avut două variante: să meargă vicepremier în guvernul Ciolacu sau să fie președintele Senatului. Surse spun că președintele PNL a ales varianta susținută de majoritatea colegilor din Partidului Național Liberal. De ce a făcut-o?
În primul rând, este al doilea om în stat, după Klaus Iohannis. Nicolae Ciucă va avea acum puterea de a controla procesul legislativ și de a se asigura că reformele din domenii cheie ale statului se concretizează.Președintele PNL va susține din fruntea Senatului funcționarea la nivel parlamentar a Coaliției și inițiativele și politicile Guvernului. ,,Din această poziție, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru îndeplinirea obiectivelor politice stabilite la nivelul coaliției și pentru sprijinirea întregii activități guvernamentale. Avem proiecte care vor moderniza și dezvolta România, iar acestea constituie obiectivele pe care trebuie să le avem în vedere în derularea activității din cadrul Senatului.”, a declarat Nicolae Ciucă, noul președinte al Senatului.
Rocada de la conducerea Guvernului îl aduce pe Nicolae Ciucă într-o poziție de forță în aparatul de stat. În conducerea Senatului, acesta își va pune în valoare experiența guvernamentală și va fi acorda un sprijin real obiectivelor Coaliției și celor din Programul de guvernare. De altfel, în discursul de la preluarea mandatului de președinte al Senatului a mulțumit conducerii instituției pentru susținerea Executivului în mandatul său la Palatul Victoria. În mod evident, fără această susținere jaloanele din PNRR ar fi fost puse în pericol, ca și obiectivele majore ale PNL în această guvernare – bugetul generos pentru investiții, atragerea banilor europeni și creșterea economică sănătoasă, bazată pe măsurile liberale.
În al doilea rând, din postura de președinte al Senatului va putea arăta cu degetul spre guvernare, fără a fi responsabil. Una dintre cele mai importante realizări ale Guvernului Ciucă a fost menținerea stabilității politice, evitând astfel o criză majoră care ar fi avut consecințe negative asupra economiei. Prin menținerea coeziunii în coaliția de guvernare și respectarea protocolului, s-au evitat neîncrederea și dezechilibrele economice care ar fi determinat o scădere a ratingului acordat de agențiile internaționale de rating. Acest lucru a fost confirmat și de agenția de rating Fitch, care a reconfirmat ratingul României la „BBB minus” și a revizuit perspectiva de țară de la negativă la stabilă.
Realizări Ciucă, așteptări mari de la Ciolacu
De asemenea, deficitul bugetar ca procent din PIB a scăzut în anul anterior, în conformitate cu angajamentele asumate la nivelul Uniunii Europene. Guvernul Ciucă a reușit să reducă deficitul bugetar, în ciuda unor circumstanțe excepționale, cum ar fi inflația ridicată, care a generat venituri suplimentare la buget, și prețurile ridicate la energie, care au determinat companiile energetice de stat să transfere sume semnificative în vistieria statului. De asemenea, Guvernul a susținut menținerea cotei unice de impozitare, respingând presiunile pentru o impozitare progresivă, argumentând că aceasta este o „linie roșie” pe care nu este dispus să o treacă. Cu toate acestea, succesorul lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, consideră că România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care mai utilizează cota unică și că este necesară trecerea la o impozitare progresivă.
O altă realizare importantă a Guvernului Ciucă a fost gestionarea eficientă a crizei refugiaților. România a primit elogii din partea partenerilor externi pentru modul în care a gestionat această problemă. Refugiații ucraineni au beneficiat de un program care a inclus decontarea cazării și mesei, transport gratuit și măsuri de integrare în sistemul educațional și pe piața muncii.
Deblocarea Portului Constanța a fost un alt punct pozitiv pentru Guvern. Portul Constanța a înregistrat anul trecut cifre record în ceea ce privește traficul de mărfuri, deoarece operatorii portuari români au preluat o parte din mărfurile care ar fi trebuit să treacă prin porturile din sudul Ucrainei.