Editura Evenimentul si Capital

De ce a fost condamnat Dan Diaconescu: “Instanţa are în vedere şi caracterul oarecum atipic al infracţiunilor, realizatori de emisiuni televizate să comită acte de şantaj chiar în timpul exercitării profesiei!”

Autor: | | 14 Comentarii | 3794 Vizualizari

Judecătorii au motivat sentința în dosarul în care realizatorul TV, Dan Diaconescu, a fost condamnat, pe 18 decembrie 2013 , la trei ani de închisoare cu executare, pentru şantajarea fostului primar al comunei arădene Zărand şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea. Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 1 și a fost contestată de inculpați și de DNA la Curtea de Apel București.

Instanţa l-a condamnat pe Dan Diaconescu la câte trei ani de închisoare pentru cele două fapte de şantaj. Pedepsele au fost contopite, Dan Diaconescu urmând să execute trei ani de închisoare, dacă sentinţa rămâne definitivă. Din pedeapsa primită de Dan Diaconescu va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat, respectiv din 22 până în 25 iunie 2010. Totodată, instanţa i-a interzis mai multe drepturi, pe o durată de trei ani după executarea pedepsei principale.

  • Dorel Petru Pârv a fost condamnat tot la trei ani de închisoare pentru şantaj în stare de recidivă postexecutorie. Din pedeapsa acestuia va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat, respectiv din 22 iunie până în 4 august 2010.
  • Mitruş Ghezea a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantaj.

Instanţa a mai dispus ca Dan Diaconescu şi Doru Pârv să îi plătească fostului primar din Zărand Ion Moţ daune materiale în valoare de 30.000 de euro şi 42.000 de lei, la care se adaugă dobânda calculată de la data de 1 iulie 2009 până la data plăţii, precum şi 10.000 de euro daune morale. Totodată, prin decizia instanţei a fost instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile ale lui Dan Diaconescu, până la concurenţa sumelor de 44.500 de euro şi 42.000 de lei, şi a fost menţinut sechestrul asigurător instituit de procurorii DNA în aprilie 2010, în cazul bunurilor imobile ale lui Doru Pârv.

Motivarea judecătorilor

  • Faptele sunt cu atât mai grave cu cât inculpaţii s-au folosit de calitatea de realizatori de programe TV pentru îndeplinirea rezoluţiei infracţionale, speculând anumite împrejurări care le creau părţilor vătămate o stare de vulnerabilitate.
  • Statutul de realizatori de programe de televiziune şi implicit, acela de jurnalişti, le impunea inculpaţilor obligaţia, într-un grad chiar mai ridicat decât altor categorii de persoane, de a nu săvârşi acte ce intră în sfera noţiunii de şantaj, în scopul de a dobândi, în mod injust, importante beneficii materiale.
  • Inculpaţii au ignorat cu desăvârşire rolul fundamental pe care presa trebuie să-l joace într-o societate democratică, acela de informare corectă a publicului şi, într-o anumită măsură, chiar de educare a sa, folosindu-se în mod josnic de beneficiile pe care statutul de persoane publice îl conferă acestora, de notorietatea şi încrederea de care se bucurau în rândul unui segment al populaţiei, deturnându-le de la scopul lor în vederea realizării propriilor interese materiale.
  • În sprijinul acestei idei, instanţa remarcă dispoziţiile articolului 2 paragraful 5 punctul 1 din "Codul deontologic al jurnalistului", care prevăd că "Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă."
  • În cazul infracţiunii comise împotriva părţii vătămate Moţ Ion Florin, inculpaţii Diaconescu Cristian Dan şi Pârv Dorel Petru au profitat de faptul că, pentru un primar, încrederea comunităţii locale este esențială pentru normala desfăşurare a activităţii de administrare a localităţii, lansând informaţii cu caracter defăimător la adresa acestuia pentru a-i ştirbi autoritatea în faţa cetăţenilor comunei Zărand, toate aceste acte subsumându-se unicului scop de a determina obţinerea unor foloase materiale, în mod vădit necuvenite.
  • În privinţa infracţiunii comise împotriva martorului Ţârdea Paul Petre, inculpaţii Diaconescu Cristian Dan şi Ghezea Mitruş au deturnat profesia de jurnalist de la scopul său, profitând de faptul că un joc de noroc televizat, aşa cum a fost „Eurotombola”, depinde într-o proporţie majoritară de încrederea telespectatorilor în corectitudinea modului de desfăşurare, absenţa fraudelor în organizare şi un profil moral corespunzător al celor ce îl organizează.
  • Utilizând acelaşi mod de operare ca şi în cazul şantajului îndreptat împotriva părţii vătămate Moţ Ion Florin, respectiv prin proferarea de ameninţări cu lansarea unei campanii furibunde de denigrare la adresa jocului „Eurotombola” şi a persoanei care îl organizează, cei doi inculpaţi l-au constrâns pe Ţârdea Paul Petre să accepte remiterea unor sume de bani în schimbul nedifuzării pe postul OTV a pretinselor materiale compromiţătoare, reuşind astfel să înfrângă voinţa acestuia.
  • Gravitatea faptelor este generată, totodată, de numărul mare de acte materiale specifice şantajului întreprinse de inculpaţi, pe parcursul unor perioade relativ îndelungate, aspect care demonstrează perseverenţa şi hotărârea pe care au manifestat-o în vederea îndeplinirii scopului socialmente periculos al faptelor.
  • Instanţa remarcă, totodată, modul insidios de operare al inculpaţilor, aceştia utilizând o gamă variată de tehnici de manipulare a victimelor, astfel cum au fost prezentate anterior, în funcţie de starea psihică în care se aflau acestea în diverse momente ale desfăşurării activităţii infracţionale, începând cu ameninţări cu caracter voalat şi trecând, în mod treptat, la abordări mult mai agresive, constând în ameninţări făţişe, unele dintre ele proferate chiar prin intermediul postului de televiziune OTV.
  • Susţinerile inculpaților referitoare la moralitatea îndoielnică a părților vătămate, chiar dacă ar fi reale, nu prezintă absolut nicio relevanță pentru soluționarea prezentei cauze, acest aspect nefiind apt să cauţioneze acțiunile de șantaj împotriva acestora şi nereprezentând o împrejurare pe care instanţa să o valorifice în favoarea inculpaţilor, în contextul în care, de regulă, acest gen de infracţiuni se bazează pe anumite slăbiciuni ale persoanelor şantajate.
  • Gravitatea faptelor este augmentată de împrejurarea că, pe lângă lezarea relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei, prin săvârșirea acestora au fost afectate, în secundar, și relațiile sociale referitoare la patrimoniul persoanelor vătămate, în condițiile în care acestea au remis sume importante de bani în urma acţiunilor de constrângere la care au fost supuse.
  • Instanţa are în vedere şi caracterul oarecum atipic al infracţiunilor comise de către inculpaţi, fiind foarte rar întâlnite, posibil chiar inexistente, în practica judiciară, situaţii în care realizatori de emisiuni televizate, sau chiar alte categorii de oameni de presă, să comită acte care se circumscriu infracţiunii de şantaj chiar în timpul exercitării profesiei sau îl legătură cu aceasta.
  • In privinta limitelor de pedeapsă prevazute de lege, infractiunile de şantaj prev. de art. 194 pct. 1 şi 2 C.p. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru care vor fi condamnaţi inculpaţii sunt pedepsite cu închisoarea de la 7 ani la 12 ani.
  • Maine e MARE SARBATOARE! Ureaza-le LA MULTI ANI celor dragi!

    Pagina 1 din 2





    Stirile zilei

    Alte articole din categoria: Justiţie

    Alte articole din categorie

    capital.ro
    libertatea.ro
    rtv.net
    fanatik.ro
    wowbiz.ro
    b1.ro
    cancan.ro
    playtech.ro
    unica.ro
    dcnews.ro
    stiridiaspora.ro

    LASA UN COMENTARIU

    Caractere ramase: 1000
    
    CITEŞTE ŞI