De ce a fost condamnat Dan Diaconescu: “Instanţa are în vedere şi caracterul oarecum atipic al infracţiunilor, realizatori de emisiuni televizate, să comită acte de şantaj chiar în timpul exercitării profesiei!”

Ionel Stoica in Justitie la 30 august 2014, 10:52

Judecătorii au motivat sentința în dosarul în care realizatorul TV, Dan Diaconescu, a fost condamnat, pe 18 decembrie 2013 , la trei ani de închisoare cu executare, pentru şantajarea fostului primar al comunei arădene Zărand şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea. Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 1 și a fost contestată de inculpați și de DNA la Curtea de Apel București.

Instanţa l-a condamnat pe Dan Diaconescu la câte trei ani de închisoare pentru cele două fapte de şantaj. Pedepsele au fost contopite, Dan Diaconescu urmând să execute trei ani de închisoare, dacă sentinţa rămâne definitivă. Din pedeapsa primită de Dan Diaconescu va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat, respectiv din 22 până în 25 iunie 2010. Totodată, instanţa i-a interzis mai multe drepturi, pe o durată de trei ani după executarea pedepsei principale.

Dorel Petru Pârv a fost condamnat tot la trei ani de închisoare pentru şantaj în stare de recidivă postexecutorie. Din pedeapsa acestuia va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat, respectiv din 22 iunie până în 4 august 2010.
Mitruş Ghezea a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantaj.

Instanţa a mai dispus ca Dan Diaconescu şi Doru Pârv să îi plătească fostului primar din Zărand Ion Moţ daune materiale în valoare de 30.000 de euro şi 42.000 de lei, la care se adaugă dobânda calculată de la data de 1 iulie 2009 până la data plăţii, precum şi 10.000 de euro daune morale. Totodată, prin decizia instanţei a fost instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile ale lui Dan Diaconescu, până la concurenţa sumelor de 44.500 de euro şi 42.000 de lei, şi a fost menţinut sechestrul asigurător instituit de procurorii DNA în aprilie 2010, în cazul bunurilor imobile ale lui Doru Pârv.

Motivarea judecătorilor

Faptele sunt cu atât mai grave cu cât inculpaţii s-au folosit de calitatea de realizatori de programe TV pentru îndeplinirea rezoluţiei infracţionale, speculând anumite împrejurări care le creau părţilor vătămate o stare de vulnerabilitate.
Statutul de realizatori de programe de televiziune şi implicit, acela de jurnalişti, le impunea inculpaţilor obligaţia, într-un grad chiar mai ridicat decât altor categorii de persoane, de a nu săvârşi acte ce intră în sfera noţiunii de şantaj, în scopul de a dobândi, în mod injust, importante beneficii materiale.
Inculpaţii au ignorat cu desăvârşire rolul fundamental pe care presa trebuie să-l joace într-o societate democratică, acela de informare corectă a publicului şi, într-o anumită măsură, chiar de educare a sa, folosindu-se în mod josnic de beneficiile pe care statutul de persoane publice îl conferă acestora, de notorietatea şi încrederea de care se bucurau în rândul unui segment al populaţiei, deturnându-le de la scopul lor în vederea realizării propriilor interese materiale.
În sprijinul acestei idei, instanţa remarcă dispoziţiile articolului 2 paragraful 5 punctul 1 din "Codul deontologic al jurnalistului", care prevăd că "Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă."
În cazul infracţiunii comise împotriva părţii vătămate Moţ Ion Florin, inculpaţii Diaconescu Cristian Dan şi Pârv Dorel Petru au profitat de faptul că, pentru un primar, încrederea comunităţii locale este esențială pentru normala desfăşurare a activităţii de administrare a localităţii, lansând informaţii cu caracter defăimător la adresa acestuia pentru a-i ştirbi autoritatea în faţa cetăţenilor comunei Zărand, toate aceste acte subsumându-se unicului scop de a determina obţinerea unor foloase materiale, în mod vădit necuvenite.
În privinţa infracţiunii comise împotriva martorului Ţârdea Paul Petre, inculpaţii Diaconescu Cristian Dan şi Ghezea Mitruş au deturnat profesia de jurnalist de la scopul său, profitând de faptul că un joc de noroc televizat, aşa cum a fost „Eurotombola”, depinde într-o proporţie majoritară de încrederea telespectatorilor în corectitudinea modului de desfăşurare, absenţa fraudelor în organizare şi un profil moral corespunzător al celor ce îl organizează.
Utilizând acelaşi mod de operare ca şi în cazul şantajului îndreptat împotriva părţii vătămate Moţ Ion Florin, respectiv prin proferarea de ameninţări cu lansarea unei campanii furibunde de denigrare la adresa jocului „Eurotombola” şi a persoanei care îl organizează, cei doi inculpaţi l-au constrâns pe Ţârdea Paul Petre să accepte remiterea unor sume de bani în schimbul nedifuzării pe postul OTV a pretinselor materiale compromiţătoare, reuşind astfel să înfrângă voinţa acestuia.
Gravitatea faptelor este generată, totodată, de numărul mare de acte materiale specifice şantajului întreprinse de inculpaţi, pe parcursul unor perioade relativ îndelungate, aspect care demonstrează perseverenţa şi hotărârea pe care au manifestat-o în vederea îndeplinirii scopului socialmente periculos al faptelor.
Instanţa remarcă, totodată, modul insidios de operare al inculpaţilor, aceştia utilizând o gamă variată de tehnici de manipulare a victimelor, astfel cum au fost prezentate anterior, în funcţie de starea psihică în care se aflau acestea în diverse momente ale desfăşurării activităţii infracţionale, începând cu ameninţări cu caracter voalat şi trecând, în mod treptat, la abordări mult mai agresive, constând în ameninţări făţişe, unele dintre ele proferate chiar prin intermediul postului de televiziune OTV.
Susţinerile inculpaților referitoare la moralitatea îndoielnică a părților vătămate, chiar dacă ar fi reale, nu prezintă absolut nicio relevanță pentru soluționarea prezentei cauze, acest aspect nefiind apt să cauţioneze acțiunile de șantaj împotriva acestora şi nereprezentând o împrejurare pe care instanţa să o valorifice în favoarea inculpaţilor, în contextul în care, de regulă, acest gen de infracţiuni se bazează pe anumite slăbiciuni ale persoanelor şantajate.
Gravitatea faptelor este augmentată de împrejurarea că, pe lângă lezarea relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei, prin săvârșirea acestora au fost afectate, în secundar, și relațiile sociale referitoare la patrimoniul persoanelor vătămate, în condițiile în care acestea au remis sume importante de bani în urma acţiunilor de constrângere la care au fost supuse.
Instanţa are în vedere şi caracterul oarecum atipic al infracţiunilor comise de către inculpaţi, fiind foarte rar întâlnite, posibil chiar inexistente, în practica judiciară, situaţii în care realizatori de emisiuni televizate, sau chiar alte categorii de oameni de presă, să comită acte care se circumscriu infracţiunii de şantaj chiar în timpul exercitării profesiei sau îl legătură cu aceasta.
In privinta limitelor de pedeapsă prevazute de lege, infractiunile de şantaj prev. de art. 194 pct. 1 şi 2 C.p. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru care vor fi condamnaţi inculpaţii sunt pedepsite cu închisoarea de la 7 ani la 12 ani.

Judecători, despre condmnarea lui Dan Diaconescu

Sub aspectul circumstantelor personale ale inculpatului Diaconescu Cristian Dan, instanţa constata ca acesta se află la primul contact cu legea penala, având o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar ataşată la dosarul cauzei. Acest aspect va fi valorificat de către instanţă prin reţinerea în beneficiul inculpatului a circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. a C.pen.
De asemenea, instanţa va reţine în beneficiul aceluiaşi inculpat, faptul că este o persoană instruită, cu studii superioare şi perfect integrată în societate, elemente ce vor fi reţinute prin prisma dispoziţiilor art. 74 alin. 2 C.pen.
În condiţiile reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 74 alin. 2 C.pen., instanţa va da eficienţă dispoziţiilor art. 76 alin. 1 lit. b C.pen., considerând că indreptarea inculpatului Diaconescu Cristian Dan este posibila si prin aplicarea unei pedepse îndreptate sub minimul special prevăzut de lege.
Cu toate acestea, instanţa va avea în vedere la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei şi la proporţionalizarea acesteia faptul că inculpatul Diaconescu Cristian Dan a jucat rolul central în ecuaţia activităţii infracţionale deduse judecăţii, aspect care rezultă, printre altele, şi din poziţia de conducere pe care o ocupa în cadrul postului OTV, folosindu-se de poziţia de formator de opinie şi de înfluenţa pe care o avea asupra coinculpaţilor pentru a obţine câştiguri materiale în mod injust.
Totodată, va fi luată în considerare atitudinea procesuală vădit nesinceră a inculpatului Diaconescu Cristian Dan, acesta nerecunoscând savarsirea faptelor şi incercand sa induca in eroare organele judiciare. Atitudinea inculpatului la adresa organelor judiciare a fost una de sfidare, un exemplu în acest sens fiind conduita sa în cadrul procedurii prezentării materialului de urmărire penală, când a încercat să tergiverseze în mod nepermis această etapă a urmăririi penale.
De altfel, tendinţa inculpatului de a tergiversa desfăşurarea procedurilor s-a manifestat şi în faza de judecată, perioadă în care a formulat numeroase cereri cu caracter vexatoriu, printre acestea numărându-se şi o cerere de strămutare a procesului introdusă chiar înaintea ultimului termen de judecată, la mai mult de trei ani după sesizarea instanţei, în care a invocat, printre altele, că nu îi este respectat dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil, acuzând instanţa de faptul că tergiversează soluţionarea cauzei.
În contrast cu argumentele aduse în cadrul cererii de strămutare, inculpatul a solicitat în aceeaşi perioadă în care a formulat această cerere, reluarea cercetării judecătoreşti din momentul său iniţial, cu motivaţia că între timp s-a modificat componenţa completului de judecată, această împrejurare fiind sugestivă în privinţa atitudinii procesuale necorespunzătoare a inculpatului Diaconescu Cristian Dan.
Inculpatul Diaconescu Cristian Dan s-a autovictimizat în permanenţă pe parcursul procesului penal şi a încercat să politizeze contextul realizării anchetei, făcând afirmatii mincinoase, in sensul că prezentul dosar a fost instrumentat în urma unor comenzi politice.
În faza de judecată, inculpatul şi-a exercitat dreptul la tăcere, deşi în mod formal şi-a manifestat disponibilitatea de a da declaraţii. În acest sens, se observă că acesta a refuzat să dea declarații la interpelarea instanței, ulterior citirii actului de sesizare, arătând că își rezervă dreptul de a da declarații pe parcursul cercetării judecătorești, iar ulterior nu a uzat de acest drept, cu toate că a formulat numeroase cereri de completare a probatoriului, printre care nu s-a aflat și solicitarea de a fi audiat. De fapt, aceeaşi tactică a fost utilizată de către inculpat şi în faza de urmărire penală, tocmai pentru a crea impresia că nu i se respectă drepturile procesuale, jucându-şi perfect şi din acest punct de vedere rolul de victimă.