Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat motivarea deciziei de anulare a concursului pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova.
Concursul pentru funcția de Procuror General, anulat de CSP
CSP a anulat, pe 28 februarie, concursul pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova, în urma unui scandal. „CSP a hotărât: A lua act de fișele de evaluare a fiecărui candidat, de punctajul acordat pentru fiecare criteriu de evaluare și argumentarea expusă de membrii CSP. A revoca hotărârea privind rezultatele probei de interviu în cadrul concursului, în legătură cu faptele survenite ulterior și pentru a nu periclita interesul public”, declara, atunci, președintele CSP, Dumitru Obadă.
În același timp, CSP a decis să publice tabelul punctajului total al candidaților, cu media aritmetică a punctajelor acordate pentru fiecare criteriu, dar a refuzat să elibereze copii ale fișelor de evaluare.
Ulterior, Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a deschis un dosar penal cu privire la concursul anulat pentru șefia Parchetului General, iar Olesea Vîrlan, cea care i-a dat nota 3,5 actualului Procuror General interimar, a demisionat din funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Ion Munteanu, procuror general interimar al Republicii Moldova. Sursa foto: procuratura.md
Ce spune motivarea
„Fiind analizată sursa discrepanței depistate s-a stabilit faptul că, evaluatorul Olesea Vîrlan a apreciat candidatul menționat cu 3,5 puncte, spre deosebire de ceilalți evaluatori, care au evaluat același candidat în felul următor:
- Dumitru Obadă - 9,5 puncte;
- Veronica Mihailov-Moraru - 9,16 puncte;
- Rodica Ciobanu - 9,16;
- Svetlana Balmuș – 9 puncte;
- Eduard Panea - 8,83 puncte;
- Sergiu Caraman - 8,5 puncte;
- Elena Roșior - 8,5 puncte;
- Andrei Cebotari - 7,33 puncte.
Diferența dintre minimul și maximul punctajelor, exceptând punctajul 3,5 acordat de către evaluatorul Olesea Vîrlan, constituie în cazul candidatului Munteanu Ion – 2,17 puncte, iar media punctajului acordat constituie 8,74 puncte.
Totodată, fiind analizată fișa evaluatorului Olesea Vîrlan în privința candidatului Munteanu Ion, s-a stabilit că discrepanța majoră dintre punctajele acordate la criteriile de evaluare din fișă, în special la punctele 2 ( acordată nota 1), 4 (acordată nota 2) și 6 (acordată nota 1), nu a avut o acoperire din perspectiva argumentării și au fost vădit neclare și fără nicio justificare, apreciere nerezonabilă oferită de Olesea Vîrlan, raportată de ceilalți evaluatori la prestația dlui Ion Munteanu în cadrul interviului, dar și din analiza materialelor prezentate de candidat, circumstanță contrară expres prevederilor art.17 alin. (10) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură”, se arată în document.
Discrepanțe la notarea candidaților pentru funcția de Procuror General
„Suplimentar, membrii Consiliului au comparat fișele de evaluare cu notele acordate pe fiecare criteriu și argumentele scrise la fiecare candidat, fapt ce a confirmat repetat evaluarea per criteriu lipsită de obiectivitate și fără fundament faptic și juridic al candidatului Munteanu Ion.
Astfel, se constată că, în lipsa unor argumentări justificative a punctajului acordat de către evaluatorul Olesea Vîrlan candidatului Munteanu Ion (3,5 puncte cu o diferență de 6 puncte față de punctajul acordat de același evaluator unui alt candidat), rezultatele probei de interviu au fost influențate inevitabil, în măsura în care ordinea calificării candidaților reliefată în baza mediei punctajului acordat de către ceilalți evaluatori, opt la număr, a fost inversată.
În acest mod, prin conduita neargumentată corespunzător și în dezacord cu prevederile legale, evaluatorul în mod inexplicabil a influențat unilateral rezultatele probei de interviu (ordinea calificării candidaților), fapt ce a înlăturat expectanța rezonabilă publică a veritabilității concursului conform principiului egalității și meritocrației.
În procesul de analiză al fișelor, membrul evaluator Olesea Vîrlan a recunoscut că a admis discrepanțe majore la evaluarea unuia dintre candidați, fără a oferi motive plauzibile a acțiunilor sale, consimțind ulterior de a lua o decizie comună, care să remedieze situația creată și să înlăture inechitatea de tratament”, se mai precizează în motivare.
„Notarea nu trebuie să fie arbitrară”
„De reiterat că, în acord cu normele Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului, după încheierea fiecărui interviu, fiecare membru al Consiliului evaluează în deliberare, cu argumentarea punctajului acordat, candidatul prin completarea fișei de evaluare.
Potrivit sensului juridic și spiritului acestor norme rezultă că, fiecare membru al Consiliului este abilitat cu competența de a atribui un punctaj în cadrul procedurii de interviu, în corespundere cu analiza circumstanțelor apreciate și propriile reflecții cognitive, pornind de la criteriile prestabilite de lege.
Consiliul notează că, în pofida faptului că o probă de interviu presupune un grad mai ridicat de subiectivitate decât orice altă probă în cadrul unui concurs, aceasta nu trebuie să fie arbitrară și nejustificată, iar membrii unui organ colegial trebuie să acționeze cu maximă responsabilitate, diligență și obiectivitate în luarea deciziilor, dar nu unilateral în mod părtinitor, în caz contrar fiind afectată integritatea competiției și echitatea procedurilor”, mai arată motivarea anulării concursului.
Olesea Vârlan a anulat eforturile de bună-credință a membrilor Consiliului
„Mai mult ca atât, Codul administrativ, la articolele 31 și 118, instituie obligația motivării atât a actelor administrative, cât și a operațiunilor administrative, atunci când autoritatea își exprimă discreția.
Reținem că, în conformitate cu principiul fundamental al Statului de drept, persoanele aflate în funcții publice trebuie să demonstreze că acționează conform celor mai înalte standarde de integritate și obiectivitate.
Circumstanțele stabilite, în special discrepanța majoră dintre punctajele acordate în privința unui candidat, fără o acoperire din perspectiva argumentării determină și sunt suficiente pentru a conchide asupra vicierii rezultatelor probelor de interviu și, pe cale de consecință, a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General.
Mai mult, situația faptică constatată a anulat eforturile de bună-credință a membrilor Consiliului de a selecta și nominaliza candidatul la funcția de Procuror General, bazate pe principiile meritocrației și egalității de tratament, ceea ce a ridicat dubii rezonabile de lipsă de corectitudine asupra evaluării din partea unui evaluator, fapt care a influențat determinant punctajul final calculat”.