Acum circa 40.000 de ani din cauze misterioase omul de Neanderthal a disparut, fiind inlocuit de „rudele” noastre – omul de Cro-Magnon. Au ramas urme ale ADNului Neanderthalienilor  in noi, intrucat in fiecare dintre noi exista cam 2% de ADN de origine Neanderthaliana – ceea ce inseaman ca cele doua populatii s-au incrucisat. Sa fie asta motivul disparitiei Neanderthalienilor, competitia cu Cro-Magnon?

Un nou studiu efectuat de catre un grup de cercetatori de la Consiglio Nazionale delle Ricerche din Bologna si de la Universitatea din Florida, rezultatele caruia au fost publicate recent intr-un articol in revista Reviews of Geophysics, arata cum ca motivul disparitiei Neanderthalienilor ar putea fi cu totul altul: miscorarea campului magnetic terestru, care a avut loc tocma acum 41.000 de ani. In acea perioada campul magnetic terestru a scazut cam cu 25%, ceea ce a dus la o crestere a radiatiei ultraviolete (UV) care ajungea la sol.

Se pare ca Neanderthalienii aveau o varianta genetica a unui receptor (AhR) cu o proteină sensibila la razele UV. Astfel, intr-o perioada relativ scurta, de aproximativ 2000 de ani, Neandertalienii au disparut, ramanand doar oamenii Cro-Magnon, care aveau o varianta genetica mult mai putin sensibila la UV. Receptorul respectiv are un rol important in reglarea efectului toxic al dioxinei. Faptul ca oamenii de Neanderthal nu au mai fost capabili sa isi „curete” organismul de toxine din cauza daunelor produse in receptori de catre razele UV ce proveneau de la Soare a determinat disparitia acestora. Scaderea campului magnetic terestru a dus la disparitia si a altor animale, sustin cercetatorii. Printre acestea 14 tipuri de mamifere de dimensiuni mari au disparut in Australia in aceeasi perioada. O alta scadere a campului magnetic terestru care a avut loc acum circa 13.000 de ani ar fi dus la disparitia a 35 de tipuri de mamifere in Europa si Nord America. Cercetatorii au studiat relatia dintre intensitatea camului magnetic terestru si evolutia umana, folosindu-se de analize de ADN, in special a cromozomului Y si ADNul mitocondrial. Evolutia umana a avut o perioada de maxim cuprinsa in urma cu 125.000 si 100.000 de ani, intr-o era inter-glaciala, cand deci temperatura era deosebit de favorabila. In acea perioada insa s-a inregistrat un minim  al campului magnetic terestru; stramosii nostri au infruntat deci conditii de intensitate a razelor UV destul de mari in aceasta perioada si au tebuit sa se adapteze acestor schimbari. Se pare ca in timp ce Cro-Magnon a reusit aceasta adaptare, omul de Neanderthal a ramas cu o varianta genetica care in final a dus la disparitia acestuia, intrucat razele UV i-ar fi fost fatale.

Campul magnetic terestru este in continua evolutie. Inca nu se stie cauza precisa a acestor schimbari (care au de-a face cu nucleul terestru); intensitatea acestui camp este in scadere in ultimii 2000 de ani. Din anul 1800 scaderea este si mai brusca, cu un ritm de circa 10 ori mai mare ca in trecut. Campul magnetic ar putea deci scadea pana la zero, sau, dimpotriva, ar putea sa creasca ajungand la valori mari. Nu se stie la ora actuala care ar putea sa fie efectele acestor schimbari drastice in campul magnetic terestru asupra noastra. Daca insa campul magnetic continua sa scada cu ritmul actual cam in 2000 de ani se va reduce la zero, cu consecinte greu de imaginat.

Pe langa ipoteza disparitiei Neanderthalienilor din cauza scaderii capmului magnetic terestru a fost facuta si ipoteza unei scaderi drastice a natalitatii acestora, intr-un articol publicat de Anna Degioanni in revista Plos One. O scadere cu 2.7% a natalitatii impreuna cu scaderea cu 0.4% a ratei de supravietuire a copiilor ar fi putut sa produca acelasi rezultat: disparitia Neanderthalienilor in cateva mii de ani.

La ora actuala Neanderthalienii nu mai exista; traiesc doar in noi prin urmele pe care le-au lasat in codul nostru genetic in urma incrucisarii celor doua populatii acum mai bine de 40.000 de ani.

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

 

Te-ar putea interesa și: