În perspectiva unei răspândiri, Turcia a solicitat SUA în urmă cu două săptămâni să conducă patrule aeriene de-a lungul frontierei de la Idlib şi să instaleze două baterii de rachete antiaeriene Patriot, pentru a proteja împotriva atacurilor siriene. Ar fi marcat o escaladare semnificativă pentru Washington dacă Trump ar fi muşcat momeala. Dar nu a făcut-o. Când Erdogan a sunat la Washington, la o zi după ce a vorbit cu Moscova, a fost de acord să solicite Rusiei şi Siriei să oprească operaţiunile de la Idlib. Dar când a fost vorba de asistenţă reală, a precizat că nu are nimic de oferit mai mult decât cooperarea de informaţii şi ajutorul umanitar. Într-adevăr, a mers chiar mai departe, potrivit unui oficial turc anonim.
"Trump s-a plâns de războaiele interminabile şi miliardele de dolari pe care SUA le-a irosit în Orientul Mijlociu", a spus oficialul. "El a spus că se va retrage din regiune". Acest lucru a confirmat ceea ce consilierul de securitate naţională al Casei Albe, Robert C. O'Brien, a declarat mai devreme unui think tank din Washington: "Nu cred că cineva din această ţară este pregătit să trimită detaşamentul 82 aeropurtat în acel mediu haotic, pentru a încerca să rezolve o altă problemă pe care nu noi am creat-o în Siria".
Aşadar, SUA sunt hotărâte să stea deoparte, cel puţin deocamdată. Dar există şi UE. Conştient că cel mai negru coşmar al Europei este revenirea la criza refugiaţilor din 2015, Erdogan a speculat astfel de temeri, îmbarcând mii de refugiaţi în autobuze strălucitoare Mercedes-Benz, după atacul din 27 februarie, şi conducându-i spre graniţele greceşti şi bulgare. Poliţiştii de frontieră greci au tras gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a-i forţa să dea înapoi, în timp ce poliţiştii de frontieră turci ar fi tras gaze lacrimogene împotriva grecilor, pentru a ajuta migranţii să treacă. Strategia a semănat panică printre europeni.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
