Daniel Funeriu este singurul fost ministru al României cu cetățenie franceză, pe care a dobândit-o în 1999. Plecat în 1988 din România, și-a făcut toate studiile în Franța, unde activează în prezent, fiind cercetător științific.
În perioada 2009-2012 a condus Ministerul Educației. Daniel Funeriu are o atitudine fermă în legătură cu atacul terorist din Franța și a oferit EVZ un interviu în exclusivitate pe această temă.
- EVZ: Ați scris pe pagina de Facebook că rromii sunt demonizați, iar adevăratele probleme etnice sunt ignorate. La ce v-ați referit?
- Daniel Funeriu: Politicienii, subliniez, politicienii francezi au fost foarte viteji în combaterea rromilor și au încurajat mass media franceze să pună semnul egal între rromi și români. În schimb au fost anesteziați în fața iminentei emergențe a unor teroriști din sânul comunității musulmane (covârșitor paș nice și de cetățenie franceză). Au vrut să-și arate mușchii în fața unor probleme (cea a rromilor) relativ minore față de cea a terorismului islamist. Azi vedem rezultatele.
- Cum sunt tratați elevii musulmani în Franța?
- Elevii musulmani sunt tratați la fel ca restul elevilor. La cantină li se oferă opțiunea să mănânce conform cu religia lor. Fără porc, de exemplu.
- Cum au răspuns autoritățile franceze la atacul francez?
- Poliția franceză a răspuns în mare forță, cum eu nu am mai văzut-o vreodată. Ei combat o problemă urgentă, de viață și de moarte, cu vagi citate filosofice. În schimb, liderii politici au fost absolut penibili. Hollande a avut un discurs moale și artificial din Palatul Elysée. Președintele francez nici nu mobilizează națiunea prin tradiționala referire la valorile Republicii și nici nu sperie vreo muscă, darmite grupurile teroriste. Comparați discursul lui Hollande cu cel al lui Churchill sau de Gaulle și veți avea imaginea căderii în derizoriu. Acesta este pericolul când o mare putere ca Franța ajunge să fie condusă de un incapabil. Am în minte imaginea unui lider care își conduce națiunea la război de pe scuter...
- Care ar trebui să fie răspunsul autorităților franceze pentru ca aceste atentate să nu se mai întâmple?
- Autoritățile franceze ar trebui să răspundă printrun atac necruțător la adresa potențialilor teroriști și a celor care-i încurajează direct sau indirect în Franța. Trebuie să reglementeze strict imigrația din acea zonă a lumii, totul dublat de încurajarea semnificativă a musulmanilor care respectă legea și valorile noastre.
„Eșec istoric al Republicii Franceze”
- Asistăm la un eșec al Republicii Franceze în a-și apăra cetățenii?
- Da, asistăm la un eșec istoric al Republicii Franceze. Ne putem întreba: Care „liberté” fără siguranță? „Egalité” cu cine? Cu cetățeni francezi teroriști? „Fraternité” cu cine? Cu cei care-i alimentează? Pericolul e uriaș, Republica e prinsă într-un adevărat clește mortal: pe de-o parte pericolul terorismului, pe de altă parte, pericolul extremismului: și mai mulți francezi se vor întreba dacă islamul și moscheele nu sunt pepinierele camuflate ale terorismului. Impresia mea este că reflexele democratice ale francezilor riscă să cedeze în fața acestui cataclism și să prevaleze reflexul firesc de autoapărare. Și acesta ar putea fi începutul unor fenomene istorice majore. Două concluzii par să se desprindă în mentalul colectiv francez: 1) Avem un război, să-l câștigăm! 2) Atenție, islamul nu e motorul, ci pretextul criminalilor și să nu-i amestecăm pe teroriști cu musulmanii onești și muncitori și, Slavă Domnului!, sunt destui!
- Cum va afecta acest episod relațiile interetnice din Franța?
- Relațiile interetnice sunt deja afectate, chiar dacă Franța nu recunoaște noțiunea de etnie pe teritoriul dat, așa cum o facem noi: în Franța ești francez sau străin, nu ești „francez de etnie x”. Să nu uităm scorul excepțional al lui Marine Le Pen de la alegerile europene! În concluzie: cred că este cea mai mare provocare a Franței după război. Nu știu dacă vom trece cu bine de această provocare: azi, Franța e eterogenă și are o conducere slabă, slabă, slabă. Nu vreau să mă gândesc la consecințele pentru Europa ale unei învolburări franceze. Lecția de învățat: așa cum nu trebuie făcut amalgamul între islam și terorism, e o eroare fatală să facem amalgamul între to le ranță și slăbiciune. O eroare pe care nu sunt dispus să o accept din partea unor politicieni.
Daniel Funeriu a plecat în Franța la 17 ani
Ministru al Educației în perioada 2009-2012, Daniel Funeriu a fugit în 1988 din România comunistă în Franța, la vârsta de 17 ani. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific în California și în Japonia. În 2008 a devenit europarlamentar din partea PDL și în decembrie 2009 a fost numit ministru al Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.