In romanul autofictional "Luminita, mon amour" (Editura Polirom), inca tanarul Cezar Paul-Badescu face un portret in aqua forte al fostei sotii si casnicii.
Avantajul „gradului zero al literaturii” obtinut sta in exploatarea masiva a istoriei sentimentale si familiale prin care a trecut. Dar apare si un efect de bumerang.
Nu poti lua atat de mult si atat de brut din viata cu un om apropiat pentru ca apoi, odata publicata cartea, sa interzici orice lectura in cheie biografica, pe considerentul ca ai facut literatura.
Daca finalul (completat cu un mesaj al Luminitei) e trist, restul cartii merge in sensul explorarii si colectionarii de scene penibile. Viziunea autorului e una intoarsa, marind conturul uratului, dilatandu-i porii si neretinand aproape deloc frumosul, gratiosul, baremi normalul.
Cezar Paul-Badescu are priza la ceea ce altora le provoaca repulsie, la ceea ce, indeobste, muta nasurile din loc si face privirile sa se intoarca, in cautarea unui tunel de fuga.
Mizeria caminului studentesc romanesc, pe care o cunoastem, este nu doar surprinsa aici, dar investigata cu voluptate, pana la scarbirea totala a cititorului. Iar cand scenele realiste pline cu dejectii se raresc, apar, ca o compensare imaginara, pasaje fabulatorii, onirice (de noapte sau de zi) ale protagonistului-narator, in care onania si scatologia se impun alternativ.
Tinandu-se strans de povestea esecului sau, urmarind-o episod cu episod si descoperind noi nivele de iad conjugal, autorul construit ca personaj are la dispozitie un ax romanesc.
Cu cat viata de cuplu si personala e mai grav mutilata, cu atat cartea care o proiecteaza castiga in consistenta, intensitate si dramatism. Scene puternice, unele de mare efect, se succed atunci cand autorul ne scuteste de plonjoanele sale onirice.
Cezar Paul-Badescu stie sa profite de ceea ce i s-a oferit (inclusiv de pumnii si palmele vietii), obtinand nu putine efecte artistice. Desi pledeaza pentru transparenta textului, pentru micsorarea dozei de literaritate administrate lectorului, el reuseste sa faca, indiscutabil, literatura autentica din toate aceste mizerii, deviatii si nebunii etajate.