Ambasadorul danez în România, Michael Sternberg, a declarat, azi, că Danemarca este conştientă de eforturile mari pe care le-au făcut România şi Bulgaria pentru a îndeplini criteriile Schengen şi e gata să le primească în spaţiul de liberă circulaţie, ca membri cu drepturi depline.
Ambasadorul danez spune că toate statele, atât actuale, cât şi viitoare membre ale spaţiului Schengen, ar trebui evaluate în funcţie de aceleaşi standarde. "Este important să nu creăm standarde duble, adică unele state să fie nevoite să îndeplinească mai multe criterii decât cele menţionate de acquis-ul Schengen", a spus Michael Sternberg, în numele preşedinţiei UE, preluată de Danemarca pentru şase luni.
"Nu ne facem iluzii că va fi uşor să realizăm acest lucru, având în vedere faptul că guvernul olandez nu prea are spaţiu de manevră, din motive politice interne", a adăugat ambasadorul, precizând că în timpul preşedinţiei daneze, autorităţile de la Copenhaga vor lucra din greu să găsească o soluţie la această problemă. "Deşi nu acceptăm legătura dintre aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), va fi foarte important ca România să-şi continue eforturile, pentru a nu exista nicio îndoială că se află pe calea cea bună", a mai spus diplomatul. Decizie politică în primele luni
Michael Sternberg spune că, în prezent, doar o ţară membră Schengen se opune intrării României în spaţiul de liberă circulaţie, iar eforturile Danemarcei se vor concentra pentru a se ajunge la un compromis, dar va fi dificil. "Vom fi un moderator onest, deschis, în acest proces, dar va fi dificil", a precizat ambasadorul danez.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, speră ca decizia politică în ceea priveşte accesul în spaţiul Schengen să se ia în acest semestru, iar România se bazează pe preşedinţia daneză a UE că se va ajunge la un rezultat concret. De altfel, autorităţile române speră şi că se vor face, în următoarele şase luni, paşi importanţi pentru eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii. "Ne bucurăm că Italia a decis eliminarea restricţiilor pentru muncitorii români şi continuăm discuţiile cu celelalte ţări, care le menţin", a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti. Probleme în spaţiul Schengen
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a declarat neîncrezător în şansele de a adera la Schegen prea curând, având în vedere poziţia Olandei. "Perspectivele nu par prea optimiste, în condiţiile în care Olanda este fermă în a susţine că este nevoie de cel puţin două rapoarte privind MCV, două rapoarte pozitive. Şi, iar, interpretarea pe "rapoarte pozitive" este foarte discutabilă", a spus Orban. "Vom continua să exercităm presiuni, inclusiv prin demersuri diplomatice, vom continua şi să ne pregătim pentru acest proces", a spus Orban. El a precizat că, de multe ori, autorităţile române au primit mesaje că amânarea integrării nu are loc din cauza României, ci a problemelor actuale din spaţiul Schengen. "Suntem conştienţi că este nevoie de consolidarea acestui spaţiu şi vom face eforturile necesare", a mai spus ministrul. MCV pentru toate statele membre
În ceea ce priveşte MCV, Orban a spus că deşi există România diverse păreri privind utilitatea acestuia, el consideră că "este şi va fi util", deşi se constată, din ce în ce mai mult, că mecanismul s-a transformat într-un instrument folosit contra intereselor statului român. Orban spune că România va continua să facă progrese, pentru a se putea încheia MCV sau ca acesta să se transforme într-un criteriu aplicat tuturor statelor membre. "Ni se pare corect ca aceste reguli, care ni se aplică nouă, şi care sunt mult mai dure şi mult mai severe decât ceea ce prevede legislaţia comunitară, să se aplice la nivelul tuturor statelor membre. Şi vom avea nişte evaluări foarte interesante. De unde imaginea asta că România şi Bulgaria sunt cele mai corupte state din UE? Că au cele mai mari probleme? Probabil că, dacă acest mecanism se va aplica egal la nivelul tuturor statelor membre, vom avea nişte clasamente foarte interesante şi probabil că această imagine se va mai atenua", a afirmat Orban. Referitor la restricţiile pe piaţa muncii, Orban a precizat că România se va adresa Comisiei Europene şi va întreba dacă este justificat demersul celor nouă state membre UE care menţin restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, având în vedere că Tratatul de aderare prevede această soluţie doar în "condiţii excepţionale". Într-unul dintre statele membre, care a cerut menţinerea restricţiilor, numărul românilor este sub 10.000 de persoane, a spus Orban, nedorind să nominalizeze ţara la care s-a referit. De la 1 ianuarie 2012, nouă ţări au notificat CE că vor menţine restricţiile pentru români şi bulgari pe piaţa muncii: Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta şi Austria.