Instanța a decis condamnarea omului de afaceri Remus Truică la 4 ani închisoare cu executare și interzicerea drepturilor, pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor în dosarul „Ferma Băneasa”, și a Prințului Paul al României la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 5 ani pentru cumpărare de influenţă.

De asemenea, instanța a condamnat pe inculpata S.C. RECIPLIA S.R.L., firma lui Remus Truică, la o pedeapsă de 200.000 de lei amendă penală și confiscarea mai multor terenuri din Snagov, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Lui Remus Truică i s-au confiscat echivalentul în bani a mai multor terenuri, iar Prințului Paul suma de 4 milioane de euro.

Păvăloiu Nela a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, cu termen de supraveghere 4 ani, și 60 de zile de muncă în folosul comunității, iar Chiriac Teodor la 3 ani cu suspendare, cu termen de încercare de 5 ani. Sentința poate fi atacată cu apel în 10 zile.

„Este o decizie cu privire la care am convingerea intimă că așa va rămâne și în calea de atac. Soluția de achitare a clientului meu Dan Andronic este una în deplin acord cu materialul probator. Trimiterea în judecată a acestuia, de la bun început, a avut în vedere în opinia apărării o interpretare speculativă a indiciilor existente la dosar. Este o hotărâre absolut justificată față de ce probe s-au administrat”, a declarat pentru EVZ Ioan Gliga, avocatul lui Dan Andronic.

 Acuzat și târât la DNA și prin instanțe timp de trei ani și jumătate doar pe baza unor interceptări telefonice, care s-au dovedit trunchiate de anchetatori, Dan Andronic a declarat ieri, la Antena 3: „Erau schimbate cuvinte. Tot tacâmul pe care l-am mai văzut și în alte procese. Mi-am format și eu o imagine despre ce înseamnă acest mecanism infernal, care a distrus viața unor oameni, timp de trei ani și jumătate. Dacă voi face plângere la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justitie? Probabil o să fac. Până la urmă, fiecare ia decizia pe care trebuie să o ia în funcție de interesele sale”.

Tot ieri, Dan Andronic a declarat la România TV: „Păi nici nu știi să te mai bucuri după trei ani și jumătate. Viața intră în alt ritm. Acest dosar a fost o făcătură a lui Coldea și Kovesi care a avut ca scop denunțuri împotriva lui Tăriceanu, cu ajutorul unor cozi de topor din Brașov. Decizia nu cred că se mai poate schimba, e bazată pe probe din dosar. După trei ani și jumătate de cercetare judecătorească, 150 de martori audiați, decizii ale CCR (…) E foarte complicat să faci din alb negru, decizia de astăzi (ieri n.red.) sunt convins ca are la bază doar modul în care judecătorul a analizat probele”.

 

Înregistrările din dosarul procurorilor au fost măsluite

Pe 27 februarie 2017, Dan Andronic scria pe Facebook: „De 2 ani vin la Curtea de Apel Brașov pentru proces. Am auzit multe, am văzut multe. Nu vă bat capul… Azi am citit raportul de expertiză tehnică pe înregistrări. Expert acceptat/ desemnat de instanță. Este incredibil! Scrie negru pe alb că apar semne clare de intervenție pe înregistrări, mai mult s-au folosit programe speciale pentru a masca acest lucru! De ce nu a descoperit expertul INEC acest lucru? Pentru că a folosit în analiza sa un standard pentru înregistrări magnetice, nu digitale! Ca nu care cumva să descopere ceva! Deci nu numai că 50,5 la sută din redarea convorbirilor telefonice a fost alterată în procesul de transcriere, dar fuseseră și modificate înainte! De către cine? Pe 8 Decembrie, la “aniversarea” a doi ani, va fi discutat acest raport. Dacă cineva nu mă crede, îl invit la Brașov! Știu: Statul Paralel nu există! Toate astea se întâmplă pentru că MP3 se alterează ca bananele la căldură”

Pe 13 decembrie 2017 expertul pe voce și vorbire din SUA, Cătălin Grigoraș, face dezvăluiri incendiare în legătură cu interceptările din dosarul „Ferma Băneasa” Expertul susține că înregistrările nu sunt autentice și conțin „urme de editare computerizată și diferite (re)compresii digitale distructive și ireversibile, voluntare, cel mai probabil cu scopul de a masca urmele de editare locală prin ștergere și inserare”. Grigoraș spune că înregistrările au fost modificate și apoi s-au folosit programe speciale pentru a masca intervenții asupra acestora.

Jurnalistul Dan Andronic, invitat în direct în cadrul emisiunii lui Victor Ciutacu, de la România TV, a declarat că în momentul în care a fost dus la audieri, la dosar erau doar aceste interceptări: „În momentul în care am fost dus la Brașov în 2015, la dosar existau doar aceste interceptări. Nu era nimic altceva, slavă Domnului că a existat un judecător care a avut mintea la el. Noi nu mai știam ce am vorbit în urma cu cinci ani. Nu ai nicio posibilitate sa verifici dacă sunt adevărate. Vorbim aici, nu de o eroare, ci o înscenare judiciară, nu aș fi crezut ca este posibil așa ceva. Asta constat”.

 

Încă de la început s-a văzut că ancheta de la DNA Brașov scârțâie

Pe 9 decembrie 2015, Dan Andronic a fost reținut de procurorii DNA Brașov. Pe 10 decembrie, a fost dus la Curtea de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă judecătorii au decis continuarea cercetărilor sub control judiciar.

Pe 11 decembrie 2015, EvZ anunța pe prima pagină că Dan Andronic a decis să se suspende din funcţia de director general pe care o ocupă în cadrul Editurii Evenimentul şi Capital, dar şi să se retragă din activitatea publicistică. Decizia a survenit după ce DNA a demarat ancheta judiciară.

Tot pe 11 decembrie 2015, presa transmitea informațiile date de DNA: În timp ce prințul era încarcerat în arestul poliției județene Brașov, la Curtea de Apel se decidea soarta celorlalți inculpați din dosar. Remus Truică, acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, a fost arestat la domiciliu. La rândul său, jurnalistul Dan Andronic, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, a fost lăsat în libertate, dar sub control judiciar. Andrei Marcovici, fostul consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea în care acesta a fost premier, și administrator al firmei lui Truică „Reciplia”, cea care a preluat terenul de la Prințul Paul, a fost eliberat sub control judiciar. Aceleași acuzații și pentru Lucian Mateescu, respectiv avocatul Robert Roșu și pentru israelieni. Prințul a depus notificări peste tot și spera că bunurile să îi fie retrocedate. I-au sărit în ajutor Remus Truică prin firma lui Reciplia.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea dosarului în judecată pe 18 mai 2016.

Flux24.ro, pe 21 februarie 2017: Patronul și directorul editorial al Evenimentului Zilei, Dan Andronic, a povestit la România TV cum la DNA Braşov, procurorul avea scrisă ordonanţa de reţinere dinainte să ajungă acolo. Dan Andronic a relatat că a fost audiat 4 minute, i s-a dat o lista de oameni de turnat (Băsescu, Udrea etc) şi, dupa ce a refuzat, a fost reținut. “La mine era scrisă deja (n.red-ordonanța de reținere), nici nu mai conta audierea mea. M-a rugat să trecem mai mult acolo să nu ne facem de râs. Era totul scris. Era procurorul șef de la Brașov. Era o formalitate, din păcate asta e realitatea”, a punctat Dan Andronic.

 

Avocatul Flavius Radu a reușit eliminarea interceptărilor ilegale ale SRI

Dosarele făcute în baza interceptărilor dispuse pentru amenințări împotriva „altor asemenea interese ale țării” sunt nule. Asta întrucât măsurile de supraveghere puse în practică de SRI în baza mandatelor de siguranță națională emise pentru existența unor acțiuni care pot aduce atingere „altor asemenea interese ale țării” sunt ilegale.

CCR a făcut publică pe 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale țării”, cuprinsă în dispozițiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.

Decizia CCR a fost luată la sesizarea Curții de Apel Brașov, în urmă unei excepții ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul București

Ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:

„Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au că scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale”.

Curtea Constituțională a decis că sintagma “altor asemenea interese ale țării” este una extrem de largă, ce permite introducerea sau eliminarea, în și din această categorie, a unor elemente considerate de către autorități că fiind unele ce țin de interesele țării. Iar asta fără ca destinatarul legii, persoană supusă măsurilor de supraveghere, să poată cunoaște limitele de aplicare a dispoziției, și fără să își poată corecta conduita.

„Așadar, Curtea constată că dispozițiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetățenilor o indicație adecvată cu privire la circumstanțele și condițiile în care organele cu atribuții în domeniul securității naționale sunt împuternicite să recurgă la măsura supravegherii tehnice”, arată CCR.

Or, Curtea subliniază că, având în vedere caracterul intruziv al activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste acțiuni să fie realizate într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată.

În caz contrar, există riscul încălcării în mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viață intimă, familială și privată și secretul corespondenței.

Tam-tamul lui Kovesi

Remus Truică, Prinţul Paul, alături de alte persoane, au fost trimişi, în 2016, în judecată de procurorii DNA în dosarul „Ferma Băneasa”. Truică era învinuit de constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul – de cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată. Acuzaţiile vizau infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul. Acest dosar, început cu mare tam-tam de Laura Codruța Kovesi (foto), în decembrie 2015, a vizat retrocedări de terenuri ce se presupune că au aparținut Casei Regale a României, iar dosarul a avut 34 de inculpați și a presupus audierea a peste 150 de persoane. Ieri, instanța Curții de Apel Brașov a demontat multe dintre acuzațiile procurorilor.

Te-ar putea interesa și: