Cuza-Vodă, în alb și negru. Mărturia unui englez care l-a cunoscut personal

Cuza-Vodă, în alb și negru. Mărturia unui englez care l-a cunoscut personal

În cartea „Monarchs I have met”, apărută la Londra în 1887, W. Beatty-Kingston vorbește despre Cuza-Vodă pe care l-a întâlnit la București în 1865.

Englezul arată apoi ce s-a petrecut în memorabilii ani 1858 și 1859.

În capul fosilei elefantului de la Iași s-ar fi depus actul alegerii lui Cuza de comitetul unionist și unii l-ar fi poreclit „Elephant Prince”.

Negri ar fi fost preferat, dar n-avea censul și nu voia să-l primească de la prieteni.

Ne puteți urmări și pe Google News

Alecsandri ar fi refuzat din „lipsă de vocație”.

Kogălniceanu „era din nenorocire, total imposibil pentru motive de ordine privată, asupra cărora, fiind el în viață, nu se poate vorbi”.

La biliard

Autorul descrie scena cu colonelul Pisoschi încuind, după o discuție zadarnică de două ceasuri, ușa odăii pentru a forța un rezultat: el propune pe „amicul său intim” Cuza, care ar fi pus, de fapt, în scenă lovitura de teatru.

Pe Cuza l-ar fi găsit jucând biliard la cafenea, și ar fi spus râzând: „Foarte bine, primesc. Poate, mai la urmă, să ajung un Domn tot așa de folositor ca oricare din voi”.

La 1865, Cuza îl primește pe englez „cu toată bonomia posibilă și amabilitatea neceremonioasă”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric