Editura Evenimentul si Capital

CUTREMURELE de pământ şi SIGURANȚA NAȚIONALĂ. Ce NE AȘTEAPTĂ. Starea clădirilor după cele două mari cutremure 1940 şi 1977

Autor: | | 1 Comentarii | 6911 Vizualizari

Pe 4 martie câteva televiziuni ne-au reamintit de marele cutremur din 1977. S-a discutat cu diverşi specialişti despre dezastrul – uman şi material – produs atunci, despre uitarea ce s-a aşternut, apoi despre ce am făcut şi facem de atunci pentru punerea în siguranţă a fondului de cădiri – locuinţe şi edificii publice – afectate, despre educaţia seismică a oamenilor şi guvernanţilor, despre gradul de pregătire pentru un nou cutremur şi altele. Nu a existat, însă, nici o intervenţie din partea administraţiilor centrale şi a celor locale, în fond, primele responsabile. Ne mai amintim să vorbim despre cutremure şi în momentul când se produc astfel de evenimente, în diverse locuri ale lumii. Vorbim câteva zile şi apoi uităm. Cred că în acest moment avem datoria să încercăm a clarifica, încă o dată, lucrurile.

Trebuie să înţelegem cu toţii, oameni, guvernanţi şi preşedinte, că ţara noastră este o ţară cu risc seismic major din cauza amplasării sale la confluenţa a trei plăci tectonice. Vrem, nu vrem, cutremure de pământ vor mai fi la noi. Acest adevăr nu trebuie uitat. De aceea protecţia seismică devine o problemă de siguranţă naţională.

Prin protecţie seismică se înţelege realizarea unor clădiri care să poată prelua forţele produse de un cutremur de pământ, fără deteriorări, dar şi consolidarea acelora care au suferit avarii importante în urma acţiunii mai multor cutremure.

De ce siguranţa naţională!? Pentru că aşa cum se arată în Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, la articolul 1 „prin securitate (siguranţă) naţională se înţelege... starea de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului”. Ori un cutremur de pământ, prin pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele materiale produse produce un dezechilibru pe o lungă perioadă. Amintesc că la cutremurul din 04.03.1977 au murit peste 1.500 de oameni, au fost peste 10.400 de sinistraţi, iar pierderile materiale s-au ridicat la aproape 2 miliarde de dolari.

Mai reţinem precizarea de la articolul 3 din lege „Constituie ameninţări la adresa securităţii (siguranţei) naţionale atentatele contra unei colectivităţi, săvârşite prin orice mijloace”.

Acţiune premeditată de atentat

Or consecinţele cutremurelor, atâta vreme cât pericolul este cunoscut şi asumat public, constituie atentat contra unei colectivităţi. Faptul de a nu stabili, coordona şi controla măsurile necesare de protecţie (consolidare), este echivalent cu o acţiune premeditată de atentat în înţelesul legii.

Responsabilitatea revine, de aceea, de la nivelul administraţiilor locale până la nivelul Guvernului şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Merită să amintim şi afirmaţia profesorului inginer Giuseppe Grandori – Italia făcută cu prilejul vizitei făcute la noi după cutremurul din anul 1977: „Gradul de asigurare al construcţiilor la cutremure constituie o decizie politică şi nu una tehnică, depinzând de gradul de risc pe care societatea – prin parlament şi guvern – şi-l poate asuma, funcţie de condiţiile economice, deci costuri şi nivel de cunoştinţe în domeniu”.

Se vorbeşte mult, astăzi, despre educaţia populaţiei la seism, nu am auzit însă nici o vorbă despre educaţia guvernanţilor.

Să înţelegem termenii pe care-i folosim

În ultima vreme televiziunile anunţă la câteva săptămâni că a fost un cutremur în Vrancea de 3,2 sau 4,7 grade Richter. Este utilă informaţia pentru un locuitor din Bucureşti, Craiova, Iaşi sau Zimnicea? Categoric, nu! Şi iată de ce. Gradele Richter (scara 1-8) măsoară magnitudinea cutremurului, adică tăria acestuia în focarul în care s-a produs, la noi în Vrancea. În celelalte localităţi cutremurul se transmite prin unde seismice, care sunt influenţate de natura terenului pe care-l găseşti: nisip, pietriş, apă etc. În aceste localităţi cutremurul se măsoară printr-o scară de intensităţi (IXII) după care se face şi proiectarea la seism a clădirilor. Pentru a clarifica acest aspect prezentăm harta cu intensităţi resimţite în diversele zone ale ţării la cutremurul din 04.03.1977. În al doilea rând astfel de informaţii ar trebui oferite numai pentru cutremure > 6 grade Richter, deoarece cele de 3,4,5 sunt nesemnificative.

Cutremurul din vremea lui Mihai Viteazu

Ciclicitatea cutremurelor se poate aproxima din evoluţia cutremurelor de-a lungul anilor. Iată, mai jos, un astfel de grafic – cutremure între anii 1600 şi 1990, prezentat pentru prima dată şi extrem de interesant şi semnificativ. Să reţinem producerea ciclică a unor grupe de două cutremure puternice 1701-1738; 1802-1838; 1940-1977. Merită reţinută şi ziua în care s-a produs cutremurul din anul 1599, în vremea lui Mihai Viteazul, 4 martie.

Foto: Nicolae Noica

Mai întâi trebuie subliniată cercetarea făcută între anii 1978-1980, după cutremurul din 1977 de Institutul Naţional pentru Cercetări în Construcţii, pe 18.000 de clădiri din Bucureşti, rezultate care din păcate stau nefructificate astăzi într-un subsol – arhivă, la urmaşul acestuia INCDURBAN-INCERC. Cred că Ministerul Cercetării ar trebui să ia măsuri ferme împotriva unor astfel de aşa zişi „manageri”, care nu înţeleg şi blochează astfel de studii atât de utile.

Avem datoria să amintim că după cutremurul din 1977, graţie profesionalismului ministrului Mircea Georgescu (dispărut dintre noi în urmă cu câteva săptămâni), care a reuşit să convingă conducerea de atunci, s-a înfiinţat Inspectoratul de Stat pentru Construcţii, organism deosebit de util pentru asigurarea calităţii în domeniu.

Bucureşti, capitala cu cel mai mare risc seismic din lume

În urma cutremurului din 1977 specialiştii care ne-au vizitat ţara au declarat că Bucureştiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din lume.

A fost şi motivul pentru care Ministerul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului a prezentat în şedinţa de guvern din 18.11.1999 „Programul de acţiuni pentru reducerea riscului seismic al clădirilor de locuit expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic şi finanţarea lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit cu mai mult de P+4 etaje, construite înainte de anul 1940”. Cu acest prilej s-a prezentat, ca anexă, şi o listă cu 110 clădiri din municipiul Bucureşti cu mai mult de 4 nivele, încadrate în clasa I de risc seismic şi însuşite de o comisie de specialişti, cărora li s-a pus „bulină roşie” pentru a avertiza proprietarii asupra vulnerabilităţii la un viitor cutremur de pământ.

Pentru sprijinirea consolidărilor, dar şi a oamenilor, în anul 2000 s-a promovat o lege privind constituirea şi gestionarea Fondului special pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente cu destinaţie de locuinţă încadrate prin expertiză în clasa I de risc seismic.

Rasturnare de situatie! Klaus Iohannis a facut anuntul! Ce se intampla acum

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI