Judecătorii de la ICCJ îi așteaptă pe cei de la CCR să publice motivarea amintute, pentru a vedea cum se aplică decizia privind rejudecarea dosarelor în care completurile de 3 au dat soluţii înainte de ianuarie 2019. Procesele de la ICCJ în care se aplică această decizie a CCR au fost amânate în așteptarea motivării.

CCR a admis, pe 3 iulie, sesizarea privind conflictul dintre Parlament și ICCJ pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, „cheia” întregii chestiuni de drept fiind interpretarea juridică a sintagmei „poate înființa”, care se regăsește în mai multe texte de lege.

EVZ a consultat-o în acestă chestiune pe avocata Ingrid Mocanu, care, în esență, a explicat că, în acest caz, „poate” se citește „atunci când sunt îndeplinite condițiile cerute de lege”.

Florin Iordache, autorul sesizării la CCR, a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Dosare precum cel în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închiosare pentru angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, dar și cel al lui Darius Vâlcov, care în primă instanță a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru corupție ar putea să fie „desființate” în apel.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie.

Georgeta Barbălată, Marcel Sâmpetru, George Bălan şi Mihai Vlad au fost trimişi în judecată în aprilie 2013, pentru divulgarea unor informaţii nedestinate publicităţii, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranţa naţională. În plus, Georgeta Barbălată a fost acuzată şi de favorizarea făptuitorului.

Fosta judecătoare a fost acuzată că în 10 iulie 2012 a aflat că procurorii DNA au solicitat instanţei supreme autorizarea percheziţiilor la domiciliile lui Mihai Vlad, George Bălan şi Marcel Sâmpetru, în dosarul în care cei trei erau cercetaţi penal. Judecătoarea l-a avertizat pe Mihai Vlad prin intermediul altei persoane că domiciliul său ar putea să fie percheziţionat şi că are probleme legate de Bălan, Sâmpetru şi DNA, asigurându-i astfel timpul necesar pentru a distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală, arătau procurorii anticorupţie.

De asemenea, judecătoarea Georgeta Barbălată a dispus emiterea unor mandate de siguranţă naţională pe numele unor persoane, la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, apoi i-a divulgat lui Mihai Vlad date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, „acţiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranţa statului”. Mihai Vlad a transmis apoi aceste date şi numele persoanelor faţă de care s-au emis mandate de siguranţă naţională lui George Bălan şi Marcel Sâmpetru, mai arăta DNA.

 

Te-ar putea interesa și: