Inechităţile salariale dintre judecători şi procurori se dovedesc a fi doar vârful aisbergului în ceea ce priveşte problemele din sistemul judiciar. Alte revendicări sunt legate de arhiva SIPA, ofițerii acoperiți din sistem și înființarea unei autorități civile de interceptări
Peste 60 de instanţe şi parchete din toată ţara au adoptat, până ieri, „Memorandumul privind justiţia”, document în care se regăsesc toate probleme sistemului judiciar. În multe instanţe din ţară magistraţii au protestat fie prin grevă japoneză - purtând o banderolă albă la robă - fie au dispus amânarea cauzelor care nu reprezentau urgenţe - excepţie făcând cele cu arestaţi sau minori. Ca „bonus”, o serie de instanţe au solicitat în mod expres demisia ministrului
Conţinutul Memorandumului
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gârbovan, a declarat pentru EVZ că Memorandumul reprezintă o invitaţie la dialog adresată Executivului, Legislativului şi Consiliului Superior al Magistraturii. „Noi sperăm că vor fi deschişi la dialog cu noi pe toate temele. Unele pot fi rezolvate imediat, altele necesită timp”, a declarat judecătoarea Dana Gârbovan. În afară de inechităţile salariale dintre judecători şi procurori, Memorandumul conţine alte 16 puncte prin care magistraţii propun eficientizarea sistemului judiciar, unele dintre ele privind subiecte extrem de „sensibile”, care nu şi-au găsit rezolvarea în nicio legislatură.
Problema ofiţerilor în robă
Astfel, magistraţii au readus în discuţie problema ofiţerilor „acoperiţi” din Justiţie şi faptul că încă nu a fost rezolvată situaţia fostului serviciu secret SIPA, care a urmărit şi şantajat judecători şi procurori. O altă problemă neclarificată de CSM şi de alte instituţii - spun magistraţii - este cea a interferenţei dintre justiţie şi serviciile de informaţii, în contextul în care justiţia a fost calificată drept „câmpul tactic” al SRI. Tot la acest capitol magistraţii se plâng că SRI „face verificări anterioare numirilor în funcţiile publice”.
Ei mai cer proceduri transparente în numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public şi eliminarea factorului politic din spatele acestor numiri. În privinţa CSM, magistraţii cer reglementarea unor proceduri de revocare a membrilor Consiliului. În prezent, odată aleşi, membrii CSM nuşi mai pot pierde scaunele. Totodată, aceștia cer şi revizuirea competenţelor Inspecţiei judiciare a CSM, care afectează independenţa judecătorilor şi procurorilor „prin verificări similare controlului judiciar”.
Autoritate civilă de interceptări
Magistraţii mai cer în Memorandum crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale. Totodată, aceştia solicită transparenţă deplină în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii şi control civil efectiv asupra acestora.
Raluca Prună s-a „spălat pe mâini” în legătură cu banii, SIPA şi „acoperiţii”
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună (foto), a reacţionat doar la unul dintre cele 17 puncte ale Memorandumului adoptat de zeci de instanţe şi parchete din întreaga ţară, respectiv la cel legat de inechităţile salariale dintre judecători şi procurori.
Numai că şi cu privire la acest aspect ministrul Justiţiei a „externalizat” problema: a spus că va lua legătura cu Ministerul Muncii pentru a discuta cu magistraţii despre revendicările lor. Cu privire la celelalte 16 puncte din Memorandum, Raluca Prună n-a avut nicio reacţie.
FOTO: Raluca Prună
Magistraţii cereau înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială şi preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanțelor de către instanţa supremă, așa cum prevede legea. În prezent, când vine vorba de bani, instanţele sunt sub autoritate Ministerului Justiţiei, despre care magistraţii spun că este o „instituţie cu evidentă conotaţie politică”.
Pe lista de revendicări se află şi „greaua moştenire” a arhivei SIPA. Ministerul Justiţiei a pus în dezbatare publică un proiect de act normativ pentru înfiinţarea unei Comisii pentru inventariereea arhivei SIPA şi clasificarea, declasificarea, secretizarea sau distrugerea documentelor. „Au mai fost 3-4 comisii şi tot nu s-au lămurit. La un moment dat am cerut o listă cu persoanele care au intrat în arhivă, însă nu am mai primit răspuns”, a declarat Dana Gârbovan, şefa UNJR.
Un alt aspect semnalat de magistraţi este cel al nepublicării de către CSAT a procedurii efective care a fost urmată atunci când s-a verificat situaţia ofiţerilor acoperiţi din rândul magistraţilor. În legătură cu acest subiect, Raluca Prună declara, într-un interviu pentru Revista 22: „Nu cred că asta este problema sistemului judiciar din România. (...) Avem şi cazuri de magistraţi care iau mită - spun procurorii - de 220.000 de euro, pe stadion (...). Aş vrea să văd asociaţiile de magistraţi că ies public şi denunţă şi acest tip de comportament
Magistraţii bucureşteni urmăresc precauţi protestele colegilor din ţară
Două instanţe bucureştene - Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti - au convocat pentru data de 15 septembrie, respectiv 23 septembrie adunările generale în care judecătorii din Capitală vor decide dacă se vor ralia sau nu colegilor din teritoriu, după ce Judecătoriile de sector au decis să adopte Memorandumul, fără a recurge, suplimentar, la o formă de protest.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în teritoriu: magistraţii Tribunalului Dolj judecă, începând de luni, doar cazurile urgente în materie penală şi foarte urgente în materie civilă. Magistraţii solicită Guvernului să pună în executare hotărârile judecătoreşti şi cer demisia ministrului Justiţiei. Magistraţii doljeni au protestat în perioada 7-9 septembrie prin purtarea unor banderole albe la robe în şedinţele de judecată.
Judecătorii români, în grevă japoneză
În grevă japoneză se află şi Judecătoria Tecuci. De asemenea, magistraţii judecătoriilor şi tribunalului din judeţul Neamţ s-au solidarizat cu ceilalţi colegi din ţară. Astfel, la Tribunalul Neamţ, Judecătoria Roman şi Judecătoria Bicaz, magistraţii au purtat banderole albe pe braţ, în timp ce la Judecătoria Piatra Neamţ s-au judecat doar cazurile urgente. La aceeaşi măsura vor recurge, de pe 19 septembrie, şi judecătorii Tribunalului Neamţ, în timp ce colegii de la Judecătoria Târgu Neamţ nu au adoptat nicio formă de protest.
În judeţul Bacău, Judecătoria Moineşti a decis să protesteze începând de astăzi, când magistraţii vor judeca doar cazurile urgente, alegând aceeaşi formă de protest precum cea a Tribunalului Dolj.
Luni, şi magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş au decis să se realieze mişcării de protest. „Prezenta este cea mai amplă mişcare din justiţie de după 2009, când magistraţii – judecători şi procurori – evidenţiează prin adunări generale problemele din sistemul judiciar şi oferă soluţii pentru a avea o justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, se arată într-un comunicat al UNJR.