Informațiile de mai jos nu iau în calcul alegerile din 1990 care au fost cu totul și cu totul speciale (primele de după Revoluție, prezență imensă, n-a existat tur doi, etc.)
a. Din 2004 încoace primul tur are loc din ce în ce mai devreme (28 noiembrie 2004, 22 noiembrie 2009, 2 noiembrie 2014). b. Din 2000 până în 2009 inclusiv în primul tur s-au înscris, de fiecare dată, 12 candidați. Recordul absolut a fost înregistrat în 1996 (16). Acum sunt 14. c. În 1996 candidatul UDMR a obținut mai multe voturi decât Vadim. De atunci încoace Vadim depășește ca număr de voturi candidatul UDMR la fiecare tur unu. d. În 1992 Emil Constantinescu a fost votat în primul tur de 3,71 milioane persoane dar a pierdut în turul doi. În 1996 el a primit cu o sută cincizeci de mii de voturi mai puțin în primul tur dar a câștigat în turul doi. e. Locul doi obține întotdeauna între 28% și 34%. Locul unu variază între 32% și 47%. f. În 2009 prezența a scăzut pentru prima dată sub valoarea de 10 milioane. g. Datorită aspectului de mai sus dar și altor factori, Corneliu Vadim Tudor a primit în 2000 mai multe voturi în primul tur (3 178 293) decât oricare participant la primul tur al alegerilor din 2009 (locul unu: T. Băsescu, 3 153 640). h. În 1996 și 2000, în circumstanțe total diferite, Ion Iliescu a obținut aproape la fel de multe voturi, diferența fiind de doar 4820 (patru mii opt sute douăzeci) la nivel național. i. Idem Becali: 1830 voturi diferență între candidaturile sale din 2004 și 2009. j. Prin comparație numărul voturilor primite de candidații UDMR au fluctuat mai mult: minus 65 de mii între '96 și 2000 minus 163 de mii între 2000 și 2004 minus 161 de mii între 2004 și 2009 k. În 1996, nouă candidați din șaisprezece au luat fiecare mai puțin de 1% din voturi. l. În 1996 Nicolae Manolescu a primit mai multe voturi decât Adrian Păunescu. m. Oficial, cel mai bun scor al unui independent a fost 9,5% (Isărescu, 2000). În practică el era atunci susținut de CDR 2000. Dacă acceptăm acest lucru, cel mai bun scor al unui independent este 3,18% (Oprescu, 2009). n. Constantin-Ninel Potîrcă deține recordul negativ atât la procente (0,21%) cât și la voturi (21 306) pentru orice candidat din istoria alegerilor prezidențiale din România. El a înregistrat aceste valori la alegerile prezidențiale din 2009. Constantin-Ninel Potîrcă nu candidează la alegerile prezidențiale din 2014. o. Cu o singură excepție, din 1996 și până în 2009 primii patru candidați trec de 5% și restul nu. Excepția este anul 2000, și cauza este probabil divizarea spațiului CDR+PNL între candidaturile Isărescu și Stolojan, ambii trecând de 5% și mărind numărul celor care au trecut atunci de acest prag la cinci persoane.