Turismul românesc nu are o Strategie, iar investiţiile nu sunt monitorizate. Autoritatea nici măcar nu știe care este patrimoniul turistic al țării, iar fondurile sunt cheltuite aiurea
Veniturile scăzute din turism înregistrate de România, comparativ cu state cu un potenţial mult mai scăzut decât al nostru, reflectă incapacitatea factorilor decidenţi din sector de a crea politici durabile care să genereze o dezvoltare continuă, este concluzia unui audit realizat de Curtea de Conturi la Autoritatea Naţională pentru Turism în perioada 2013-2015.
Patrimoniul turistic, o necunoscută
Cum la nivelul ANT nu a existat o evidenţă a poliţelor de asigurare încheiate de agenţiile de turism, în 2016 mii de turişti au fost în pericol de a-şi pierde banii achitaţi ca urmare a intrării în insolvenţă a două agenţii importante. ANT nu s-a învrednicit nici să supună aprobării Guvernului o Strategie de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung. Mai mult, ANT nu cunoaşte patrimoniul turistic al României, deşi are atribuţii în ceea ce privește atestarea, evidenţierea, monitorizarea şi valorificarea acestuia.
Curtea de Conturi a constatat un grad redus de absorbţie a fondurilor europene, de circa 39 la sută, şi un grad ridicat de reziliere a unor contracte de finanţare, adică 16 contracte în valoare de 65 de milioane de lei.
Tarife supraevaluate
Legat de participarea la expoziţiile de turism, s-a stabilit că ANT a acceptat tarife supraevaluate de la operatorii care amenajează standurile, aceştia fundamentându- şi ofertele în funcţie de bugetul alocat de Autoritate.
Controlorii au descoperit pe stoc materiale de promovare mai vechi de trei ani, hărţi, broşuri şi albume, care nu mai erau de actualitate sau aveau greşeli de editare în valoare de peste 4,6 milioane de lei.
Aprobate prin hotărâre de guvern în 2006 şi finanţate cu peste 20 de milioane de lei pentru realizarea studiilor de fezabilitate, şase proiecte de investiţii erau în acelaşi stadiu, adică nu se făcuse nimic, după 10 ani. La data finalizării auditului, 118 din 186 de proiecte aprobate prin HG în 2010 nu fuseseră începute, autorităţile locale cărora le fuseseră repartizate neluând nicio măsură pentru realizarea lor. Pe de altă parte, la investiţiile în turism, unităţile administrativteritoriale au efectuat plăţi suplimentare de 44 de milioane de lei. Asta s-a putut întâmpla şi pentru că ANT nuşi face datoria de a monitoriza anual lucrările de investiţii aflate în curs de execuţie.
Din 109 centre de promovare turistică finalizate în perioada 2012-2015 doar pentru 32 consiliile locale sau cele judeţene solicitaseră acreditatarea. Oricum, ANT nu avea un sistem de evaluare a eficienţei acestora.
„Amenajare plaja Sulina”, peste 7 milioane de lei cheltuiţi degeaba
În perioada 2009-2015, Curtea de Conturi a efectuat verificări privind eficienţa modului în care au fost derulate proiectele de investiţii în turism finanţate de la buget. La obiectivul „Amenajare plaja Sulina”, de exemplu, s-a constatat că s-a făcut recepţia unor lucrări nerealizate, în valoare de 56.692 lei. Această amenajare care a costat peste şapte milioane de lei s-a degradat văzând cu ochii după ce i-a fost închiriată unui agent economic privat pentru o chirie de 25.000 de lei pe an. Proiectul s-a dovedit ineficient, neputând fi vorba de venituri obţinute suplimentar de comunitatea locală. De la data dării în administrare către UATO Sulina, obiectivul nu a funcţionat şi nu fost exploatat conform destinaţiei sale. Scopul investiţiei de dezvoltare economico-socială a oraşului Sulina şi zonelor limitrofe a rămas doar pe hârtie.
FOTO: FOTO: ZIUADETULCEA.RO
Primul venit, primul servit
Referitor la înscrierea şi aprobarea participării unor firme în calitate de co-expozanţi la târgurile din străinătate, auditul a constatat că modul în care a fost făcută selecţia participanţilor este netransparent, neasigurând o selecţie eficientă. Ordinele preşedintelui ANT prin care au fost aprobate selecţia şi lista manifestărilor expoziţionale nu au fost publicate în Monitorul Oficial, singurul criteriu de participare fiind ordinea înregistrării cererilor de înscriere. Astfel, au existat operatori, ca Polar Managament SRL şi Karpaten Turism SRL, care au participat în mod constant la expoziţii. Autoritatea a acceptat ca operatorii să facă dovada că nu au datorii şi nu sunt în executare silită în baza unor declaraţii pe proprie răspundere, aşa că cinci firme care au solicitat să meargă la EIBTM Barcelona 2015 înregistrau debite la buget. La Târgul CMT Germania 2015 a participat o societate care avea activitatea suspendată din 2013.
884.315 lei, gaură la buget dintr-o lovitură
În ceea ce priveşte contractarea şi decontarea serviciilor de promovare şi publicitate, auditul a constatat achiziţia acestora la preţuri supraevaluate. Realizarea de acţiuni de promovare şi publicitate cu rol de creştere a notorietăţii destinaţiilor turistice putea fi realizată din Fondul European de Dezvoltare Regională, dar, din cauza gradului redus de realizare a proiectelor, au fost refuzate la plată integral, astfel că toate cheltuielile au rămas decontate de la bugetul de stat, rezultând o gaură de 884.315 lei.