Curtea de Conturi, împinsă spre implozie

Cele peste 3.000 de primării din România, ministerele, societățile la care statul este acționar majoritar, instituțiile din justiție, serviciile secrete, regiile autonome de stat, toate vor putea să obțină un „cec în alb” de la Curtea de Conturi pentru cheltuirea fondurilor publice, care să le salveze de orice posibile sancțiuni legale ulterioare, potrivit unui proiect de lege care așteaptă votul fi nal în Senat.

Un număr de 36 de parlamentari de la PSD, PNL, ALDE, UDMR, PMP și minoritățile naționale au depus în luna martie un proiect de modificare a legii de organizare a Curții de Conturi, principala instituție prin care statul verifică modul în care este cheltuit banul public. Proiectul se află la Senat, în calitate de cameră decizională și va intra în dezbatere în toamnă.

În premieră, proiectul introduce posibilitatea oricărei entități care lucrează cu bani publici să ceară Curții de Conturi o „opinie” înainte să folosească banii de la buget, opinie care poate să fie atacată în instanță. Inițiatorii spun că o asemenea măsură de prevenție este necesară pentru că legea nu este clară. „În numeroase cazuri, neregulile semnalate (de Curtea de Conturi, n.red.) nu au la bază intenții de fraudare a resurselor publice, ci sunt cauzate de complexitatea și ambiguitățile legislației și procedurilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Certificat de bună purtare

Potrivit propunerii, Curtea de Conturi va fi obligată, dacă i se cere o opinie, să răspundă, în scris, în maximum 30 de zile. Entitatea auditată poate contesta opinia în instanță, în termen de 10 zile de la primirea ei, iar instanța judecătorească specializată se pronunță asupra contestației în termen de 10 zile de la data înregistrării, menținând ori anulând, în tot sau în parte, opinia Curții de Conturi.

Ceea ce propune, de fapt, proiectul este ca autoritățile să aibă garanția, înainte să aloce fonduri publice pentru diferite activități, că operațiunea este legală și că nu poate să fie trasă la răspundere penal, această garanție venind de la Curtea de Conturi și de la instanțele de judecată.

„Nu e pentru infractori”

Contactat de EVZ, inițiatorul proiectului, deputatul UDMR Marton Arpad, a spus că legea nu este menită să-i acopere pe infractori. “Curtea de Conturi joacă un rol câteodată chiar perfid, de oameni care împiedică și chiar pedepsesc. Sunt situații în care unele autorități întreabă ce trebuie să facă, ca să nu fie pedepsite și Curtea de Conturi nu spune. Eu cred că este de bun-simț și nu este o lege de scăpare a anumitor infractori. În acest stat, de 4-5 ani, e blocaj total pe investiții. Avem ANI, DNA, Curtea de Conturi, ANAF, dar și altele, care blochează tot, orice faci nu e bine și ești pedepsit”, a declarat UDMR-istul.

Slăbirea funcției de control?

Proiectul a fost desființat de Consiliul Legislativ, care într-un aviz negativ atrage atenția că în Constituție se stipulează doar funcția de control a Curții de Conturi, iar proiectul de lege „diminuează” acest rol. Potrivit Constituției, „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public”. Pe de altă parte, Marton Arpad a spus EVZ că funcția de consiliere nu este interzisă în Constituție.

Blocaj total

Curtea de Conturi a trimis Parlamentului un amplu punct de vedere, în care desființează, și ea, proiectul de lege, spunând că „reprezintă o noutate absolută în materie, care nu se mai regăsește în obiectul de activitate al niciunei instituții supreme de audit din lume”.

„Dacă, prin absurd, Curtea de Conturi ar avea atribuții de îndrumare și consiliere, într-un anumit termen strict precizat, astfel cum se menționează în proiect, activitatea instituției noastre ar fi blocată. Aceasta, deoarece Curtea de Conturi își desfășoară în prezent activitatea de audit public extern ulterior cu circa 1.600 de auditori publici externi și verifică aproximativ 15.000 de entități ordonatori principali, secundari și terțiari, companii și societăți cu capital majoritar de stat, regii autonome. Instituirea unei asemenea proceduri ar presupune suplimentarea numărului de auditori publici externi cu câteva mii, fără a avea, astfel, garanția că aceste sarcini pot fi aduse la îndeplinire în termenele descrise în propunere”, spune Curtea de Conturi.

Potrivit Curții, fiecare autoritate are deja prin lege compartimente cu atribuții de consiliere și de „control preventiv care avizează legalitatea tuturor operațiunilor financiare”.

3 miliarde de euro într-un deceniu

În perioada 2005-2016, Curtea de Conturi a depus 564 de sesizări la organele de urmărire penală, în cazurile în care a constatat încălcarea legii în cheltuirea fondurilor publice, prejudiciul total constatat de instituție fiind de aproape 2,5 miliarde de euro. În aceeași perioadă, în urma sesizărilor Curții de Conturi, organele de anchetă au soluționat 278 de sesizări, prejudiciul total estimat fiind de aproape 220 de milioane de euro.

Într-o primărie, se fură 800.000 de lei într-un an

Curtea de Conturi identifică săptămânal 1-2 cazuri de primării unde se fură 800.000 de lei din impozitele și taxele locale, a afirmat președintele instituției, Nicolae Văcăroiu, într-o întâlnire din 4 mai 2017 cu senatorii din comisiile de buget -finanțe și economică.

„Într-o comună, vă dau exemplul de săptămâna trecută, se fură într-un an 800.000 lei din impozitele și taxele locale preluate de la cetățeni. Declarația casierului, responsabilului, primarului, casierul ia totul asupra lui. Cazuri dintr-astea avem 1-2 pe săptămână. Cel mai simplu control este verificarea casieriei. Se iau pe un an de zile toate chitanțele prin care s-au încasat impozite și taxe de la populația locală, se însumează și rezultă 1,5 milioane de lei. Verificăm imediat trezoreria și constatăm că a depus numai diferența de 700.000 de lei, iar 800.000 (de lei, n.red.) s-au băgat în buzunar. Ni se spune că au avut probleme cu familia, cu copiii... casierul recunoaște”, a relatat Văcăroiu. El a precizat că în 80% din cazuri angajații aduc banii înapoi în 24 de ore.