În ciuda avertismentelor lansate de autoritățile române privitoare la pericolul pe care îl reprezintă unii utilizatori ai cartelelor pre- pay, CCR a stabilit că organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces și nu mai pot utiliza datele obținute și stocate în baza Legii „Big Brother”. Fapt de o gravitate ieșită din comun: începând de ieri, România a devenit, legal, un teritoriu pe care teroriștii pot acționa fără să poată fi verificați. În ciuda avertismentelor lansate de Serviciul Român de Informații (SRI), Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei luate pe data de 8 iulie prin care a declarat neconstituțională Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”.
Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților și ale celor care cumpără și folosesc cartelele preplătite anonimizate, denumite și pre-pay. Scopul reținerii acestor date era transmiterea lor, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave.
Atentatorii din Madrid au folosit cartele pre-plătite
Decizia CCR a fost luată în condițiile în care, în iulie, anul acesta, SRI, prin vocea directorului acestei instituții, George Maior, atrăgea atenția, în „Evenimentul zilei”, asupra pericolului pe care îl reprezintă cartelele prepay, folosite la atentatele din Bulgaria, în 2012, și în Spania, în 2004. Oficialul SRI preciza că în capitala Spaniei, Madrid, au pierit 192 de oameni, iar 1.800 au fost răniți după ce bombele au fost declanșate de teroriștii din Algeria, prin intermediul telefoanelor mobile care utilizau astfel de cartele.
Maior: „Se minte rudimentar”
În interviul acordat cotidianului nostru, George Maior spunea că, „din punctul de vedere al modului de comunicare folosit de diferite entități teroriste, este demonstrat faptul că persoanele implicate în activități cu caracter terorist au folosit și folosesc cu precădere, în majoritatea situațiilor, mijloace de comunicații care permit anonimizarea utilizatorilor. În această categorie sunt incluse și cartelele preplătite”.
Oficialul SRI mai spunea că aceste cartele sunt, deseori, utilizate și în derularea unor activități specifice criminalității organizate, în special cele cu caracter transfrontalier, cum ar fi contrabanda, traficul de droguri, traficul de persoane sau a unor alte activități ce pot constitui amenințări la adresa securității naționale.
George Maior a adăugat că, prin adoptarea unei legi care reglementează utilizarea cartelelor preplătite, viața privată a cetățenilor este, în fapt, mai bine protejată. „Se minte direct și rudimentar atunci când se afirmă nonșalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele pre-pay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare,” a adăugat oficialul SRI.
Acoperirea infractorilor
Cartelele pre-pay reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile. S-a dovedit că o bună parte dintre acestea sunt folosite intens de către infractori. „Evenimentul zilei” a dezvăluit, de-a lungul timpului, numeroase astfel de cazuri, în care procurorii au întâmpinat mari dificultăți în a-i dovedi pe evazioniști, traficanți de produse petroliere, de alcool sau pe politicienii corupți.
De exemplu, sentința de arestare a fraților Bogdan și Răzvan Mararu, pentru comandarea asasinatului (eșuat) din Vitan, a fost decisă în baza mai multor probe, inclusiv trei cartele pre-pay folosite la comandarea asasinatului. În dosarul „Mită în Vama Halmeu” au fost folosite zeci de cartele pre-pay de către rețelele de corupție formate din șefi de vamă, ofițeri de poliție de frontieră, funcționari vamali și oameni de afaceri.
La fel și în cazul fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, condamnat pentru luare de mită. Acasă la acesta, procurorii au găsit 17 telefoane mobile cu tot atâtea cartele pre-pay.
Legea e aplicată în UE
Legea ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015, însă a fost atacată de Avocatul Poporului, la Curtea Constituțională. Legea cartelelor pre-pay funcționează și în alte țări UE precum Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia și Bulgaria. Folosirea cartelelor este prezentă, practic, în toate cazurile de infracțiuni grave petrecute în România.
Lipsa cadrului legal
Interesant este că prin motivarea de ieri a CCR s-a stabilit, definitiv, că niciun infractor sau terorist nu mai poate fi urmărit, invocându-se dreptul la viață privată. Mai exact, magistrații CCR au motivat că organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu au cadru legal. Din acest motiv, instituțiile abilitate cu apărarea cetățenilor României nu mai au acces și nu mai pot utiliza datele obținute și stocate în baza acestei legi, până la adoptarea de către Parlament a unui nou act normativ privind reținerea datelor.
Despre lipsa unei legislații eficiente făcea referire și directorul SRI, George Maior, în interviul acordat „Evenimentului zilei”, pe data de 21 iulie: „Trebuie să fim atenți atât din punct de vedere politic, diplomatic, cât și militar, informativ, la evoluțiile determinate de acest context. Dar eforturile noastre umane, analitice și operative au nevoie de un sprijin concret suplimentar. De o legislație care să ne permită să fim eficienți în continuare, în confruntarea cu amenințări clasice sau de tip nou.”