Editura Evenimentul si Capital

Curtea Constituţională a dat stingerea la PN

Bogdan Tiberiu Iacob
Autor: | | 0 Comentarii | 1599 Vizualizari

Curtea Constituţională a României a respins azi sesizarea privind unele prevederi din Legea alegerilor locale, printre care şi cele care arată că este ales candidatul ce a întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, conform Agerpres, că excepţia pe art. 50 s-a respins că neîntemeiată, iar cea pe art. 101 că inadmisibilă. “S-a respins pe art. 50 că neîntemeiat. Nu am găsit niciun motiv, nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Avem o practică vastă în această privinţa. Dintotdeauna. Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, cu semnături, fără semnături. De altfel şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problema, nu se încalcă legile, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează existenţa unor semnături. Pe art. 101 s-a respins că inadmisibil, pentru că acest articol nu are legătură cu cauza dedusă judecăţii — alegerile într-un tur sau două tururi. În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci nu se judecă legea electorală în ansamblul ei”, a explicat preşedintele CCR, după anunţarea deciziei. Încă de luni, pe blogul personal inpolitics.ro, îmi exprimăm punctul de vedere asupra a ceea ce va urmă cu privire la acţiunea lui Liviu Avram şi la ceea ce va urmă după decizia CCR. Îmi păstrez opinia, chiar dacă mai urmează un dosar pe 18 mai.

Alegeri în două tururi – o decizie care poate aruncă România în aer

Ziua de 4 mai e aşteptată cu sufletul la gură de mulţi observatori ai scenei politice, că şi de protagoniştii acesteia, dar nu ar fi exagerat să spunem că întreagă ţară ar trebui să fie conectată la evenimentul de la CCR. Pentru simplul fapt că o decizie a judecătorilor Curţii ar putea, cel puţin teoretic, să ducă la o explozie în lanţ ale cărei consecinţe să fie imprevizibile, dar în niciun caz benefice pentru democraţie. Cum se ştie, pe 4 mai se judecă la CCR excepţia de neconstituţionalitate vizînd prevederile art. 50 alin. 2 şi art. 101 alin. 2 şi 3 din legea privind alegerile locale. Primul reglementează numărul de semnături de susţinere pentru candidaturi, al doilea, derularea alegerilor într-un tur. Seiszarile au fost depus de jurnalistul Liviu Avram, graţie unei manevre abile prin care acesta s-a prezentat drept potenţial candidat la primăria generală, a fost respins, iar contestaţia în justiţie a fost judecată aproape instantaneu, într-o zi de sîmbătă, în cadrul procesului fiind admise excepţiile de neconstituţionalitate sus pomenite. Întreagă operaţiune miroase, oarecum, a aranjament cu sprijin ”de sus”, nu doar pentru rapiditatea cu care s-au mişcat judecătorii. Ci, mai ales, pentru că ziaristul recunoaşte, el însuşi, în solicitarea către judecători că nu are dreptul legal de a contesta alegerile într-un tur, neavînd legătură cu situaţia să, respectiv cu faptul că a depus doar trei semnături de susţinere. ”Fără a ridică explicit o excepţie de neconstituţionalitate, întrucît acest lucru încă nu este posibil legal , solicit extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra prevederilor cuprinse în art.101” scrie Liviu Avram în solicitarea să. Mai departe, deşi ziaristul admite că cererea să e în afară legii, constatăm că ea, totuşi, ea acceptată necondiţionat de instanţa şi pasată CCR. Care nici măcar ea nu ar avea dreptul, conform legii, să extindă cu de la sine putere dezbaterea asupra altor articole, dacă acestea nu au legătură indisolubilă cu cel sesizat. Dincolo de asta, faptele sunt consumate, mai rămîne decizia judecătorilor pentru a cunoaşte soarta alegerilor. Ce se poate întîmplă de aici încolo, însă? Multe. CCR nu e obligată, spre exemplu, să dea o soluţie pe 4 mai; dezbaterea se poate amînă, teoretic, pînă în punctul în care decizia nu mai poate influenţă alegerile de anul acesta. De asemenea, judecătorii ar putea recurge la o manevră de genul celei de la legea referendumului, stabilind cu de la sine putere că prevederile legii într-o eventuală formă nouă se vor aplică doar începînd de la următorul ciclu de alegeri. Curtea mai poate decide respingerea excepţiei de neconstituţionalitate în cazul art.101 şi, în opinia multor specialişti, aşa ar fi şi corect să se întîmple. Democraţia nu stă nicăieri în lume în numărul tururilor de alegeri. Sunt state democratice unde se votează într-un tur şi state democratice unde se votează în două tururi, fără probleme. E greu de imaginat care ar putea fi argumentele judecătorilor pentru două tururi, atît timp cît însuşi preşedintele Augustin Zegrean declara, pe 20 ianuarie, anul acesta: “Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opţiune politică. Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească”. O asemenea decizie ar însemna, de asemenea, chiar fără a determina efecte juridice, că actualele mandate locale sunt neconstituţionale, pentru că în 2012 am avut alegeri locale într-un tur. Cine ar mai înţelege cum e corect? E posibil însă, teoretic, cel puţin, că judecătorii să decidă miercuri că alegerile într-un tur sunt neconstituţionale. Din acel moment, situaţia devine complet fluidă. Şi cu potenţial exploziv. Legea alegerilor ar deveni imposibil de aplicat şi ar trebui pusă urgent în acord cu decizia CCR într-un moment în care procesul electoral ar fi în plină derulare, campania începînd, oficial, pe 5 mai. Roţile locomotivei ar trebui schimbate din mers. Curtea de la Veneţia are recomandări clare: legislaţia electorală nu se schimbă cu cel puţin un an înaintea alegerilor. În aceeaşi declaraţie sus invocată, preşedintele Augustin Zegrean, întrebat de ziarişti despre o eventuală modificare a legii în interiorul termenului de un an, răspundea: ”Comisia de la Veneţia a spus – e o recomandare – că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de dată legerilor sau un termen mai scurt. Şi noi (CCR- n.r.) am preluat asta, şi am scris asta în decizii, de nenumărate ori, dar până ieri nimeni nu a văzut asta”.

Într-adevăr, CCR a spus şi a şi argumentat asta.

Dragnea, ce LOVITURA pentru Irina Tanase! Nu are voie sa faca ASTA in urmatorii 3 ani

Pagina 1 din 2


Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI