Rudele prin alianţă ale lui Tăriceanu şi Băsescu şi-au "rezervat" colegii în care au şanse mari. Gigel Ştirbu şi Gheorghe Seculici, rude prin alianţă cu Tăriceanu şi Băsescu, candidează în colegii în care au şanse mari să ajungă în parlament
Cumătrul lui Călin Popescu- Tăriceanu, Gigel Ştirbu, şi cel al lui Traian Băsescu, Gheorghe Seculici, au culoar liber spre viitorul parlament.
Ei vor candida, din partea PNL, respectiv, PDL, în colegii uninominale dominate de primari ai propriului partid. Traseul celor doi pare să fie asemănător: rudenie cu şeful politic, promovare în executiv, colegii uninominale în care pot câştiga liniştiţi mandate de parlamentari.
Ştirbu - de la preoţie la afaceri şi politică
Gigel Sorinel Ştirbu, rudă prin alianţă cu premierul Tăriceanu, care i-a botezat acum doi ani băiatul cel mic, are şanse mari să devină deputat. El va candida, din partea PNL, în Olt, într-un colegiu din jurul oraşului Drăgăneşti, din care fac parte 17 localităţi. 10 dintre ele au primari liberali.
Ştirbu are 37 de ani şi a fost preot în satul Roşieni. A renunţat la sutană în 2002 pentru a se dedica afacerilor. „Nu mai aveam timp să mă ocup şi de una, şi de alta“, ne-a explicat Ştirbu. Între timp, a ajuns şef al liberalilor din Olt şi membru în conducerea Tineretului Naţional Liberal (TNL). În această perioadă s-a împrietenit cu o serie de tineri din fruntea TNL - Bogdan Olteanu, Dan Motreanu, Cristian Adomniţei, Mihai Voicu - ajunşi între timp lideri cu greutate în conducerea PNL.
În vara lui 2006, Tăriceanu i-a botezat fiul cel mic - Călin. „Soţia mea era însărcinată şi eu l-am rugat, la o delegaţie permanentă a PNL de la Braşov, să-mi boteze copilul. A zis: «Stai să vorbesc cu Ioana» şi, ulterior, a fost de acord“, îşi aminteşte el.
Peste un an, Ştirbu avea să intre în guvern, ca secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor. El susţine că nu datorează ascensiunea relaţiei lui cu Tăriceanu, ci faptului că i-a sprijinit personal pe liberalii care au ajuns primari în colegiul său.
Seculici ţinteşte din Senat la guvern
Planuri de debut în parlament ca senator şi, ulterior, de revenire în guvern are şi cumătrul preşedintelui Traian Băsescu, Gheorghe Seculici. Omul de afaceri va candida în colegiul din oraşul Arad, unde ginerele său, Gheorghe Falcă, cununat de Băsescu, a fost reales primar cu 66,6%, iar partidul a scos 41% la consiliul local.
„Cred că nu voi avea probleme în oraşul Arad“, estimează Seculici, convins că „această relaţie (cu Băsescu - n.r.) nu va conta în campania electorală“. Contează însă pe sprijinul ginerelui- primar „ca membru de organizaţ ie“.
Printre primii ajunşi în executiv după venirea lui Băsescu la putere, dar remaniat la câteva luni din fotoliul de vicepremier, Seculici se gândeşte şi mai departe de mandatul de senator: la o revenire în guvern. „Cred că portofoliul pe care l-aş stăpâni cel mai bine este cel în care lucrez: al investiţiilor şi construcţiilor“, ne-a declarat el.
Celălalt „cumătru politic“ al lui Băsescu, subprefectul de Argeş, Ion Cârstoiu, scos de pe listele pentru parlamentare în 2004 de actualul preşedinte, a decis să nu intre însă în cursa uninominală, invocând motive de sănătate. O eventuală candidatură ar fi fost riscantă, după ce numele său a fost legat recent în presă de scandalul „Fabrica de permise“.
PRIVILEGII Pilele, secretul succesului şi în politică
Relaţia de rudenie cu politicieni cu funcţii importante în partide a fost întotdeauna un atu în plus în lupta politică. Sunt deja celebre cazul Manuelei Mitrea, soţia fostului secretar general al PSD, Miron Mitrea, plasată pe un loc eligibil la Camera Deputaţilor, sau cel al finului lui Mitrea, deputatul Eugen Nicolicea. Un alt exemplu este cel al Dacianei Sârbu, fiica fostului ministru Ilie Sârbu, sau cel mai recent caz al Elenei Băsescu, plantată direct în conducerea Organizaţiei de Tineret a PDL. Alexandru Mazăre, fratele primarului Constanţei, Radu Mazăre, este de patru ani deputat.