Cum votează deţinuţii

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor fi organizate şi în penitenciarele din toată ţara, unde, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), îşi vor exercita dreptul la vot un număr de 4446 persoane private de libertate.

Dintre acestea, 2714 sunt arestate preventiv şi 1732 condamnate definitiv.

Legislaţia română permite deţinuţilor să-şi exprime dreptul de vot, cu condiţia ca aceştia să aibă 18 ani împliniţi şi să nu existe o hotărâre judecătorească definitivă care să le interzică exercitarea drepturilor electorale.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi de structura efectivului de persoane private de libertate după situaţia lor juridică, au drept de vot următoarele categorii:

- persoanele private de libertate arestate preventiv şi aflate în curs de judecată; - persoanele condamnate care nu au fost lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă; - persoanele faţă de care s-a dispus măsura educativă într-un centru de reeducare care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.

Astfel, vor putea la aceste alegeri parlamentare deţinuţii care au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenţie, au înaintat în prealabil o cerere scrisă prin care solicită exercitarea dreptului de vot, iar respectiva cerere este depusă de aparţinătorii persoanelor private de libertate la secţiile de votare unde aceştia sunt arondaţi conform domiciliului.

În vederea asigurării caracterului secret şi liber exprimat al votului, în unităţile penitenciare s-au luat măsuri pentru amenajarea de spaţii corespunzătoare pentru amplasarea cabinelor de vot.