Deși s-a confruntat cu probleme majore la alegerile prezidențiale, Guvernul nu găsește o soluție tehnică pentru ca românii din străinătate să-și exercite dreptul de vot fără dificultăți.
Introducerea votului prin corespondență este mult întârziată în România, principala problemă tehnică fiind, se pare, înregistrarea alegătorilor.
Atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Victor Ponta, au afirmat că incidente precum cele petrecute la ambasadele și consulatele României la cele două tururi de scrutin de la prezidențiale nu se vor mai repeta.
Nu este însă clar cine va rezolva numeroasele probleme tehnice ale votului prin corespondență. În prezent, la nivel guvernamental, discuțiile se poartă între Ministerul de Externe și Autoritatea Electorală Permanentă. PMP a depus propriul proiect, iar europarlamentarul Monica Macovei i-a transmis președintelui Iohannis un proiect care ar permite votul electronic.
Tot mai multe țări europene utilizează votul prin corespondență, care simplifică procesul de vot, crește prezența și reduce costurile. În unele state din SUA, votul prin corespondență a devenit obligatoriu. Inițial, această procedură era permisă doar celor care prezentau o justificare – nu puteau să se deplaseze la secția de vot sau erau în misiune peste hotare – dar acum ea este accesibilă tuturor celor care solicită să primească buletinul de vot la adresa pe care o indică. În majoritatea statelor, sunt preluate cheltuielile poștale.
State în care se votează doar prin corespondență
În Marea Britanie, la ultimele alegeri pentru Parlamentul European s-a impus sistemul „allpostal- voting”: absolut toți alegătorii au primit acasă buletinul de vot și, ulterior, au putut să voteze fie direct la o secție, fie prin corespondență. În statul Oregon (SUA) se aplică un sistem asemănător din 1998. Colorado și Washington au trecut la el după 2011.
Procedura, din punctul de vedere al alegătorului, este relativ simplă: acesta primește un plic acasă cu toate documentele necesare votării. Cel mai important este buletinul de vot, care trebuie completat conform indicațiilor. De obicei, organizatorii trimit și o broșură în care explică modalitatea de completare a buletinului și procedurile ulterioare. După ce se completează buletinul de vot, el este pus într-un plic anonimizat – adică fără numele expeditorului. Plicul anonimizat este introdus într-un alt plic, pe care este indicat expeditorul, iar data transmiterii trebuie indicată clar – există un număr de zile dinainte de data oficială a scrutinului când se poate vota. În Elveția, pentru identificare, pe lângă plicul anonimizat există și un card cu datele alegătorului.
Olanda liberalizează votul prin intermediari
Cea mai complicată problemă este înregistrarea alegătorilor care vor să utilizeze votul prin corespondență. În statele în care fiecare alegător este înregistrat la poliție cu o adresă de domiciliu – precum Elveția sau Suedia – nu este necesară înregistrarea prealabil. În statele din SUA, este posibilă înregistrarea on-line a celor care vor să voteze prin corespondență.
Alte state în care se votează prin corespondență sunt: Germania, Australia, India, Irlanda, Israel, Filipine sau Thailanda. În Olanda, a fost complet liberalizat și sistemul care permite unui alegător să voteze pentru două persoane apropiate, fără să existe o procedură de înregistrare prealabilă. În această țară, cetățenii care locuiesc în străinătate pot vota prin poștă sau prin e-mail.
Proiectul PNL, finalizat
Conducerea PNL a votat proiectul de lege privind votul prin corespondență, a anunțat co-președintele liberal Alina Gorghiu.
„Proiectul nostru este elaborat de comisia din care fac parte toți parlamentarii de diaspora ai PNL și parlamentarii din comisia de cod electoral. Este o reușită a PNL, pentru că ține cont de acea revoluție din noiembrie 2014, de la prezidențiale, și este un proiect față de care ne-am asumat cu răspundere că îl vom duce la bun sfârșit”, a declarat Gorghiu, potrivit mediafax.ro. Co-președintele PNL a spus, despre proiectul de lege, că „cel mai important lucru este că se asigură pârghia prin care cetățenii din diaspora au opțiunea să voteze și prin corespondență”. Gorghiu a mai arătat că numărul de parlamentari a fost o altă discuție, și s-a dublat numărul de mandate. ”Din punctul nostru de vedere, este cea mai bună cifră la care s-a ajuns, opt deputați și patru senatori”, a adăugat ea.