Duminică este Lăsata secului de carne. Săptămâna viitoare, ultima dinaintea postului propriu-zis, se mai pot mânca doar ouă, lactate și pește. Inclusiv Miercuri și Vineri. În popor i se mai spune și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă.
Este o perioadă de pregătire, ca o încălzire pentru postul lung și greu care se apropie. Dar, așa cum atleții nu își încălzesc doar trupurile, ci se pregătesc și mental pentru întrecere, la fel și creștinii (care ar trebui să fie „atleți ai lui Dumnezeu”) au nevoie de o „încălzire” duhovnicească. Miercurea aceasta se rostește pentru prima dată Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Ea se spune în fiecare zi până în miercurea din Săptămâna Mare. Este una dintre cele mai simple, dar și intense rugăciuni ale Ortodoxiei. O reproducem aici:
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie!
Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie slugii Tale!
Ne puteți urmări și pe Google News
Așa, Doamne Împărate, dăruiește-mi să văd greșelile mele și să nu-l osândesc pe fratele meu! Amin.”
Sâmbătă se face pomenirea morților și este numită în popor „Moșii de iarnă”. De ce moși? Pentru că în această zi ne rugăm pentru toți cei din familiile noastre, moși, strămoși, părinți, fii, care s-au mutat la cele veșnice. Creștinul crede că ei „nu au trecut în neființă”, așa cum spune o expresie atee, ci încă trăiesc într-o altă formă decât cea cu care noi suntem obișnuiți pe pământ.
Așa cum copiii se roagă pentru părinții și bunicii lor, în timpul vieții acestora, ca Dumnezeu să le dea sănătate și să-i păzească, cu atât mai mult au ei datoria să se roage pentru cei care au răposat, ca Dumnezeu să aibă grijă de ei, să îi ierte, să nu îi pedepsească prea aspru pentru păcatele lor.
Chiar și pentru cei ajunși în Iad există speranță: rugăciunile noastre și pomenirea lor la Sfânta Liturghie le pot îmbunătăți starea, până acolo încât să fie scoși din Iad și mutați în Rai, în lumina lui Hristos.
Legătura cu cei dragi nu este ruptă de Moarte: la rândul lor, ei continuă să se roage „acolo” pentru noi, așa cum s-au rugat și „aici”. Fiind mai aproape de Dumnezeu și scăpați de ispitele și barierele trupului, rugăciunile lor sunt chiar mai puternice. Rugăciunea este punte între Lumea aceasta și Lumea de Dincolo.
Recomandările noastre
