În judeţul Alba se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, Gheţarul de la Scărişoara. În prezent, acesta nu poate fi vizitat. Motivul? Autorităţile locale au decis să înceapă executarea unor lucrări de înlocuire a scărilor de acces în peşteră.

„Peştera Gheţarul de la Scărişoara este momentan închisă, întrucât au apărut ceva probleme la scările de acces şi nu mai prezentau siguranţă. Am întocmit un proiect tehnic, iar în prezent se află în execuţie înlocuirea scărilor metalice din peşteră”, a declarat primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu.

Pentru moment nu se ştie când vor fi terminate lucrările şi nici data la care peştera va fi redeschisă pentru public.

„Ca în orice investiţie, apar şi anumite probleme neprevăzute. Noi încercăm cât putem de repede să o repunem în circuitul turistic”, a completat Vîrciu la mijlocul săptămânii.

Există, totuşi, şi o veste bună pentru turiştii atraşi de frumuseţile zonei, care pot vizita Peştera „Poarta lui Ionele”, situată tot pe raza comunei Gîrda de Sus.

Conform autorităţilor locale, Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual, din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857.

Atunci a fost menţionată echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar.

Este dovada supremă că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri, iar traseul turistic este format dintr-un aven (n.r. – puţ vertical).

Avenul are o adâncime de peste 50 de metri şi un diametru tot de 50 de metri, fiind echipat cu scări metalice.

Pentru preîntâmpina accidentările, parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn.

Speologii din România subliniază că Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate.

Blocul de gheaţă are, potrivit unor cercetări de specialitate efectuate cu radarul, grosimi între 11 şi 36 de metri.

Sondarea respectivă a fost făcută pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime.

Alte aspecte inedite legate de gheţar sunt cele cu privire la liliecii şi gândăceii de doi-trei milimetri (n.r. – numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale) care trăiesc aici.

De asemenea, în zonă, din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra, strămoşul caprei.

sursa: Agerpres