Pentru a realiza acest lucru, Macron construieşte alianţe şi oferă funcţii importante unor personaje. Scopul este unul singur: de a construi o reţea de influenţă cu impact la Bruxelles, potrivit publicaţiei europeane Politico.

Aceeași publicație notează că fostul premier Dacian Cioloș a fost ales lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în principal datorită grupului Renaissance format de Macron.

Președintele Franței a făcut în acest sens o mișcare complet imprevizibilă. A decis să o sprijine pe Laura Codruța Kovesi pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef al UE, în dauna candidatului francez, Jean-François Bohnert, potrivit aceleași surse.

Atât alegerea lui Cioloș, cât și susținerea față de Kovesi au pornit de la faptul că nicio persoană din Est nu a fost nominalizată pentru a ocupa una dintre cele mai mari cinci poziţii ale UE (președinția Comisiei Europene, Consiliul, Parlamentul și Banca Centrală și Înaltul reprezentant pentru politică externă).

Decizia lui Macron de a o susține pe Kovesi le permite oamenilor șefului statului francez să pretindă că preşedintele are grijă de cetățenii din Europa Centrală și de Est, într-un mod în care ceilalți lideri ai UE nu o fac.

„Dacă țările estice au întotdeauna impresia că în timpul nominalizărilor la funcții de vârf nu au niciodată șansa de a câștiga sau ca cineva să le reprezinte, situaţia nu se va îmbunătăți, ci se va accentua diviziunea în UE”, a declarat un oficial diplomatic francez de rang înalt, pentru Politico.

Macron arăta deja mai multă atenție către Est decât predecesorii săi, cu mult înainte de aceste negocieri. Macron a vizitat România și Bulgaria la trei luni de la obţinerea mandatului său prezidențial în 2017. Niciun președinte francez nu a făcut asta în ultimii 10 ani. La doar jumătatea mandatului, el a vizitat deja jumătate dintre statele ex-comuniste ale UE din Europa Centrală și de Est.

Alianțele lui Macron în Est nu au vizat liderii guvernamentali, de cele mai multe ori. În schimb, locotenenții săi au cultivat relații cu partidele și alegătorii care s-ar putea simți dezamăgiţi de acei lideri și de opiniile lor naționaliste.

Tabăra lui Macron pariază, pe termen mai lung, că astfel de alianțe vor crește șansele de a se lupta de la egal la egal la următoarele alegeri pentru Parlamentul European cu cei doi mari jucători: Partidul Popular European de centru-dreapta și Partidul de centru-stânga al Socialiștilor europeni.

 

Te-ar putea interesa și: