La 9 mai 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman punea bazele a ceea ce este astăzi UE. Dorinţa de atunci, spunea Jean Monnet (arhitectul unităţii europene), nu era de a coaliza state, ci de a uni oameni.
În cel de-al doilea an de când România face parte din marea familie europeană, ziua a fost marcată de numeroase evenimente. La Oradea, a fost ridicat cel mai mare steag al UE, de 12 metri lungine şi 5 lăţime. La Suceava, peste 100 de desene ale copiilor de şcoală primară au fost premiate la expoziţia „Zâmbet pentru Europa“, iar în Bistriţa elevii unui liceu au pregătit mâncăruri din 14 ţări de pe continent. Mai mult, la Bruxelles a avut loc „Ziua porţilor deschise“, unde România a avut un stand de prezentare.
Zi plină de evenimente
În marile oraşe ale ţării nu au lipsit nici dezbaterile publice, mesele rotunde, expoziţiile de carte sau participări în cadrul evenimentelor culturale europene. În Capitală, preşedinţia a organizat o recepţie la Palatul Cotroceni, iar Festivalul EuropaFest a debutat cu un concert dedicat sărbătoririi Zilei Europei. La Oradea, a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Euro“, a fost lansat un stol de porumbei, iar manifestă rile s-au încheiat cu un concert.
Mai mult, spectacolele „Je m’en vais... /Mă tot duc...“, de Marc Doré, şi „Du pain plein les poches“, de Matei Vişniec, avându-i ca protagonişti pe Oana Pellea şi Sandu Gruia, au fost prezentate vineri şi sâmbă tă, la Paris, în cadrul manifestă rilor dedicate Zilei Europei.
Ziua de 9 mai 1950 reprezintă începutul construcţiei europene, data când s-a propus planul de creare a UE. În această zi, în urmă cu 58 de ani, ministrul de externe francez Robert Schuman a prezentat la Paris viziunea unei Europe Unite, care să asigure pacea şi prosperitatea pe continent. Şi asta în condiţiile în care efectele războiului erau încă evidente, iar teama izbucnirii unei noi conflagraţii mondiale era tot mai mare în Europa.
Schuman a citit presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să-şi unească producţiile de oţel şi de cărbune (ca bază a puterii lor militare), în scopul evitării izbucnirii unui nou război pe continent. Propunerea lui, cunoscută sub numele de „Declaraţia Schuman“, a rămas în istorie drept „prima fundaţie concretă a unei federaţii europene“.
Rolul creştinismului
Ideea unei Europe unite nu s-a născut însă odată cu declaraţ ia lui Schuman, ci îşi are rădăcinile cu multe secole în urmă. „Creştinismul a stat la baza primelor proiecte politice de unificare a popoarelor europene. Charlemagne, la anul 800, «unificase» vestul şi centrul Europei într-un «imperium christianum». Abatele Pierre du Bois şi Papa Pius al II-lea - în secolul al XIV-lea - propun unirea popoarelor creştine într-o federaţie. A existat şi o soluţie «imperială» pentru unificarea Europei, dacă rememoră m istoria Revoluţiei Franceze şi perioada lui Napoleon. Soluţia «imperială» a ieşit din istorie odată cu înfrângerea Germaniei naziste, iar proiectul european a căutat să obţină şi susţinerea opiniei publice, în perioada postbelică“, este de părere istoricul Stejărel Olaru.
Jean Monnet, unul dintre părinţii fondatori ai Europei, spunea: „Noi nu coalizăm state, ci unim oameni“. Istoria Europei ne arătase deja până la Jean Monnet că alianţele şi coaliţiile politice sunt efemere dacă nu sunt create în jurul oamenilor şi dacă nu au în spatele lor idei şi valori comune. „Personaje precum Jean Monnet au înţeles caracterul durabil al uniunii oamenilor în jurul valorilor comune construite. Comuniştii au făcut eforturi mari pentru crearea omului nou şi nu au reuşit, în timp ce Europa Unită a generat într-un mod firesc noul om european, pus în centrul gândirii politice“, adaugă politologul.
UE şi globalizarea
Trei decenii şi jumătate mai târziu, în 1985, când proiectul construcţiei europene era deja clar conturat, liderii celor zece state membre, care formau la acea data Comunitatea Europeană, au hotărât ca 9 mai să devină Ziua Europei.
Astăzi, Ziua Europei este o ocazie de a sărbători valorile europene comune, care disting UE drept o entitate politică, dar şi o ocazie de a participa la festivaluri şi activităţi care reunesc culturi diferite şi care subliniază cooperarea între popoarele Europei.
Pentru state, avantajele principale ale Europei Unite sunt reprezentate de politicile comune europene, ce pot rezolva uneori probleme ce depăşesc graniţele naţionale. „UE le oferă românilor, pe lângă oportunităţile economice, şi o formă de modernizare a spaţiului public românesc, a guvernării, ce trebuie să fie mai eficiente pentru că sunt monitorizate permanent“, mai spune Stejărel Olaru.
„Crearea UE şi consolidarea acesteia au contribuit la o mai bună pregătire a Europei pentru globalizare: circulaţia neîngră- dită a bunurilor şi a persoanelor şi comerţul liber au maturizat Europa şi au impus-o repede ca jucător redutabil pe scena politicii şi a economiei mondiale“, este de părere politologul. Deşi UE a fost concepută să evolueze permanent, birocratizarea excesivă a acesteia este un minus care face ca Uniunea „să se mişte greoi sau să acţioneze mai târziu pe plan extern“, conchide Stejărel Olaru.
Spectacol simfonic-alegoric cu gondolă şi sirenă
>Peste 4.000 de timişoreni s-au înghesuit vineri seara pe faleza canalului Bega, pentru a participa la spectacolul simfonic-alegoric prezentat de Filarmonica de Stat „Banatul“ cu ocazia Zilei Europei.
> Marea de oameni a privit uluitoarea desfăşurare de forţe care a inclus o gondolă, o corabie vikingă, din care „sirena“ a cântat „Aria lunii“, din opera „Rusalka“.
> Impresionante au fost şi artezienele de apă, şi prestaţia unui grup de dansatori cu focul, care au apărut pe apa canalului printre perdele de artificii. (Georgeta Petrovici)
IDENTITATE
Simboluri pentru o Europă unită
> Steagul pe fond albastru cu 12 stele aurii aşezate în cerc reprezintă unitatea şi identitatea popoarelor Europei. Cercul înseamnă solidaritate şi armonie, iar stelele - perfecţiunea, şi nu numărul statelor membre ale Uniunii Europene.
> Imn. În 1985, statele membre UE au adoptat „Oda bucuriei“ (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) ca imn oficial al Uniunii Europene. Decizia nu a urmărit să înlocuiască imnurile de stat, ci să sublinieze valorile comune pe care acestea le împărtăşesc.
> Moneda unică europeană. EURO a fost adoptată în decembrie 1995 de Consiliul European de la Madrid. În anul 2002, ea a intrat în circulaţie, fiind adoptată de 12 din cele 15 state membre UE, în acel moment. Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon, ea trebuind să facă legătura atât cu leagănul civilizaţiei şi democraţiei europene, cât şi cu prima literă din cuvântul „Europa“.
> Ziua Europei: 9 mai 1950 a reprezentat primul pas către crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană.