S-a ajuns în situația în care 13 centrale de cvartal nu au autorizație ISCIR (expertizarea tehnică a instalațiilor). Datoriile înregistrate de RADET la furnizorii de materii prime, materiale şi prestări servicii de utilități este de 82.4 milioane lei. Din punct de vedere tehnic, rețeaua nu va rezista şi în iarna următoare. 80% din rețea este încadrată la categoria „risc maxim”. Cu alte cuvinte, 80% din rețea este alcătuită din tronsoane mai vechi de 20 de ani şi cu multiple intervenții pentru întreținere în ultimii ani.
Iarna aceasta, care din fericire nu a fost severă, au existat cel puțin patru avarii majore în care sute de mii de bucureşteni nu au avut căldură mai bine de 12 ore. În unele cazuri, agentul termic nu a respectat parametrii de livrare zile în şir, zile în care bucureştenii au stat în frig. Practic, RADET-ul este în colaps. "Când spun colaps mă gândesc atât la lipsa banilor, la starea de degradare a rețelei, cât şi la imposibilitatea de a întreține sistemul de termoficare. Din punct de vedere financiar, RADET-ul este subfinanțat. Datoriile RADET către furnizori reprezintă peste 300% din cifra de afaceri. Aşadar sunt îndeplinite condițiile pentru declanşarea stării de insolvență", explică viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea, pe blogul personal.
În acest moment, pe toate conturile RADET poprirea este 100%. Asta înseamnă că RADET funcționează achitând doar parte din energia termică către ELCEN şi salariile nete către angajați. Iar, din lipsă de finanțare, nu s-au putut plăti contribuțiile angajatorului pe anul 2015, în multe luni RADET neputînd achita cele 14.4 milioane lei reprezentînd cheltuieli de personal. Datoriile RADET către ANAF sunt de 14.8 milioane lei.
Pentru plata utilităților, RADET-ul angajează reeşalonări ale plăților, dar nici aceste reeşalonări nu sunt respectate. Sistarea electricității la punctele de lucru ale RADET a devenit un lucru normal. În aceste condiții, derularea oricărui program de întreținere a sistemului de termoficare al RADET este stopat de lipsa materiilor prime. În cazul avariilor apărute se fac doar improvizații pentru ieşirea din iarnă.
80% din rețea, încadrată la risc maxim
S-a ajuns în situația în care 13 centrale de cvartal nu au autorizație ISCIR (expertizarea tehnică a instalațiilor). Datoriile înregistrate de RADET la furnizorii de materii prime, materiale şi prestări servicii de utilități este de 82.4 milioane lei. Din punct de vedere tehnic, rețeaua nu va rezista şi în iarna următoare. 80% din rețea este încadrată la categoria „risc maxim”. Cu alte cuvinte, 80% din rețea este alcătuită din tronsoane mai vechi de 20 de ani şi cu multiple intervenții pentru întreținere în ultimii ani:
– tronson cu vechime între 20-25 ani → 193.366 Km (20.76%)
– tronson cu vechime mai mare de 25 de ani →557.707 km (59.87%)
Rețelele încadrate la categoria „risc mediu” sunt constituite din tronsoane cu vechimea de până în 20 de ani.
– tronson cu vechimea mai mică de 10-20 de ani →110.844 km (11.9 %)
– tronson cu vechimea sub 10 ani → 69.552 Km (7.47 %)
Pierdei achitate de bucureșteni
"Aşadar, dintr-un total de 931.479 km de conducte, peste 60% ar trebui înlocuite de urgență. Starea precară a rețelei de termoficare duce la pierderi majore atât pe rețeaua primară, cât şi pe rețeaua secundară. În privinţa pierderilor de energie din reţea rezultată din transferul termic (energie intrată în rețea/energie vândută), în decurs de doar un an (2013/2014) au crescut cu 3% (117.032 Gcal în valoare de aproximativ 20 milioane lei)", a preciat Pieptea.
O altă sursă de pierderi este constituită din pierderile de apă pe rețeaua primară. Este vorba despre agentul termic şi apa caldă care se pierd lunar pe conductele dintre producător (CET-uri) şi punctele termice din cartiere (circuit tur/retur). În iarna anului 2013-2014, s-au injectat lunar în rețeaua primară circa 610.000 mc apă de adaos. În această iarna (2014-2015), apa de adaos afost de 725.000 mc, în fiecare lună, cu o valoare aproximativă de 3,5 milioane lei.
"Constatăm că pierderile doar cu apa de adaos au crescut într-un singur an cu 18%.Toate aceste date ne certifică faptul că în iarna viitoare rețeaua nu va mai rezista fizic utilizării! Gestionarea sistemului de alimentare cu energie termică în regim centralizat, în condițiile actuale, va lasa cu siguranță bucureştenii fără încălzire. O astfel de evoluție va duce la probleme sociale deosebite atât pentru bucureşteni, cât şi pentru cei 3500 angajați ai RADET, ale căror locuri de muncă vor fi sub spectrul incertitudinii", a mai explicat Pieptea.
De asemenea, eventualul faliment al RADET-ului va afecta şi funcționarea ELCEN-ului. Ponderea veniturilor ELCEN obținute din vânzarea de energie termică către RADET este de peste 50%. Sistemul de termoficare în ansamblu tinde să se prăbuşească într-un ritm accelerat, iar persoanele decidente, Victor Ponta şi Sorin Oprescu, par să nu înțeleagă cât degravă este situația. Înainte de a vorbi despre soluții vreau să fac câteva referiri la cauza principală care a dus la degradarea sistemului de termoficare în municipiul Bucureşti.
Pieptea: serviciul- mult sub nivelul costurilor.
Primarul General Sorin Oprescu a considerat că sunt lucruri mai importante de făcut decât termoficarea. Deşi Sorin Oprescu este primar din 2008, nici la acest moment nu există un contract între municipalitate şi RADET pentru a reglementa nivelul subvenției, deşi există obligativitatea legală. Domnul Sorin Oprescu, după cum singur spune, alocă subvenție ”cât poate”şi nu în funcție de consumul efectiv de energie termică, este de părere viceprimarul liberal Pieptea.
"Tot Sorin Oprescu este cel care practic refuză RADET-ului solicitarea de majorare a tarifelor la transportul, distribuția şi furnizarea energiei termice, deşi există un aviz obținut de RADET de la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (avizul nr.205480/14.03.2014) pentru creşterea tarifului local cu 13 lei. Deşi documentaţia a fost depusă încă din luna martie 2014 la Primăria Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu nu a considerat de cuviinţă să o înainteze spre dezbatere Consiliului General al Municipiului Bucureşti", susține viceprimarul.
Ce soluții sunt pentru ca bucureștenii să nu stea fără apă caldă și căldură
Pentru a asigura un sistem public de alimentare cu energie termică în regim centralizat trebuie aplicat următorul set de acțiuni.
PASUL 1. Realizarea unui sistem de termoficare integrat, nu bicefal aşa cum este acum. Este nevoie ca sistemul să fie condus de o singură unitate de management.
În acest sens, memorandumul de fuziune ELCEN-RADET este un proiect bun, deşi conform graficului de implementare este cu mult întârziat atât de către Guvern, cât şi de către Primăria Capitalei.
La momentul semnării memorandumului, în martie 2013, Guvernul Ponta şi administrația Oprescu se angajau să respecte următoarele etape:
- În termen de 150 de zile trebuia realizată divizarea ELCEN;
- În termen de 240 de zile, RADET trebuia să devină societate comercială în paralel cu trecerea acțiunilor ELCEN în proprietatea municipiului Bucureşti.
- În termen de 360 de zile, cele două entități trebuia să fuzioneze;
- În termen de 420 de zile, trebuia realizată integrarea CET-urilor şi trecerea lor din domeniul privat în cel public;
- În termen de 600 de zile trebuia selectat operatorul noii entități;
Implementarea memorandumului de realizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) presupune ca Guvernul Ponta să îşi respecte obligațiile asumate şi să emită hotărârea de guvern de transfer al acțiunilor ELCEN din proprietatea statului în proprietatea municipiului Bucureşti.
În paralel, este nevoie de transformarea RADET în societate comercială, care însă este blocată de Sorin Oprescu.
Odată cu transformarea în societate comercială, municipalitatea va trebui să delege serviciul de termoficare, adică să facă un contract cu RADET-ul prin care să fie statuat inclusiv mecanismul de calcul al subvenției.
Prima urmare va fi ca municipalitatea să aloce mai mulți bani către RADET. Acesta este motivul pentru care Sorin Oprescu blochează transformarea RADET în societate.
Realizarea SACET nu va rezolva problema sistemului de termoficare, dar va genera două avantaje importante: se vor putea sterge datoriile dintre cele două companii şi, cel mai important, se va crea cadrul pentru eficientizarea activității SACET.
Până atunci însă, rețeaua de transport este în pericol de distrugere în lipsa resurselor financiare pentru întreţinerea acesteia, atât timp cât ELCEN-ul menține poprirea de 100% asupra conturilor RADET.
PASUL 2. Pentru menținerea în funcțiune a RADET-ului, până la realizarea fuziunii, propun ca investițiile în rețeaua de termoficare să fie realizate direct de Primăria Municipiului Bucureşti, care este proprietarul rețelelor.
În prezent, banii alocați din bugetul municipal pentru lucrările curente de întreținere a rețelei termice ajung direct la ELCEN.
"Voi propune, în numele consilierilor generali ai Partidului Național Liberal, includerea în bugetul municipalității pentru anul 2015 a sumelor necesare pentru asigurarea intervenției la rețeaua de termoficare astfel încât să se asigure menținerea în funcțiune a acesteia şi să se limiteze progresiv pierderile tehnologice", a promis viceprimarul.
Sumele vor fi obținute prin reprioritizarea celorlalte proiecte finanțate din bugetul Capitalei. Voi propune finanțarea doar a proiectelor care sunt deja demarate fizic, fără a mai angaja alte cheltuieli pentru noi propuneri de proiecte.
,,Energia termică nu trebuie să mai fie plătită de populaţie. În doi ani de zile bucureştenii nu vor mai plăti căldura”. Declaraţia nu îmi aparţine. Ea a fost făcută în urmă cu doi ani, pe 27 martie 2013, de către Sorin Oprescu, a adăugat Pieptea.
Bucureştenii au fost amăgiţi cu paradisul încălzirii gratuite, în condiţiile în care ei abia reuşesc să iasă din iarnă secătuiţi de plata căldurii.
Cert este că din 26 noiembrie 2014, când a anunţat o amânare a deciziei privind avizul de fuziune, Guvernul Ponta nu a mai făcut nimic în acest sens. Prin urmare, astăzi ne aflăm într-o situaţie deosebit de gravă, în care falimentul RADET este o certitudine, iar furnizarea căldurii pentru bucureşteni, iarna viitoare, este pusă sub semnul întrebării.