Este al doilea an consecutiv în care Codul Fiscal nu suferă modificări, iar, potrivit unor voci din Guvern, aceasta ar fi una dintre deciziile mature ale Guvernului Cîțu. În acest context, nu doar că economia a fost susținută, ci chiar a asigurat României cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, susțin o parte dintre guvernanți. Menținerea regimului fiscal în perioade economice volatile și impredictibile este o condiție minimală care se impune pentru a nu perturba și mai mult mediul vulnerabilizat de șocurile cu care se confruntă economia, potrivit economistului Adrian Câciu.

Este al doilea an consecutiv în care Codul Fiscal nu suferă modificări. Potrivit Cristinei Burciu, membră a Comisiei pentru politică economică, vorbim în acest caz despre “o decizie matură” a Guvernului Florin Cîţu. Stabilitatea generată de această decizie nu doar că a susţinut economia în contextul dificil generat de pandemie, ci a asigurat României cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, potrivit liberalei.

Administrarea datoriei publice în scopul relansării economiei

La momentul preluării portofoliului de la Ministerul Finanţelor, actualul premier a promis că nu vor exista creşteri de taxe şi nici nu vor fi introduse taxe noi. “Acest angajament este valabil şi în acest an şi este de aşteptat ca Guvernul Cîţu să performeze cu adevărat în gestionarea economico-financiară a ţării”, a spus Cristina Burciu. 

Conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023, agreată recent de Guvern, estimările privind evoluţia pe termen mediu a datoriei guvernamentale brute, în intervalul 2021 – 2023, sunt de încadrare a acestui indicator la un nivel sustenabil, limitat la 55,0% din PIB.

Obiectivele guvernării privind administrarea datoriei publice

Obiectivele guvernamentale privind administrarea datoriei publice pentru perioada 2021-2023 sunt: asigurarea necesarului de finanţare al administraţiei publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung; limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale; dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat.

În perioada 2021-2023, România îşi va acoperi necesităţile de finanţare, potrivit liberalei Cristina Burciu, prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piaţa internă, prin emiterea de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital, şi prin contractarea de împrumuturi externe de la instituţii financiare internaţionale.

“Anul trecut, toţi indicatorii de risc s-au încadrat în limitele stabilite prin anterioara Strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale, pentru perioada 2019 – 2021, iar necesităţile brute de finanţare la nivel guvernamental, în valoare de 149,0 miliarde lei, au fost acoperite în proporţie de peste 61,1% din surse interne, iar 38,9 % din surse externe. Consider că sunt premise sustenabile privind relansarea şi menţinerea economiei naţionale la un nivel de performanţă care să permită creşterea graduală a calităţii vieţii românilor”, a conchis liberala Cristina Burciu. 

Adrian Câciu salută menținerea regimului fiscal

Analistul economic Adrian Câciu a recomandat menținerea regimului fiscal în perioade economice volatile și impredictibile încă din februarie 2020, în contextul în care majoritatea vocilor sustineau o creștere a taxelor pe fondul înrăutățirii datele fiscal-bugetară și derapajelor în creștere a echilibrelor macroeconomice de la final de an 2019. Neschimbarea regimului fiscal reprezintă, potrivit economistului, o condiție minimală care se impune pentru a nu perturba și mai mult mediul vulnerabilizat de șocurile cu care se confruntă economia. 

“Guvernul a procedat foarte bine că nu a intervenit asupra regimului fiscal și sunt de acord cu abordarea că și în acest an nu trebuie intervenit pe sistemul fiscal. Modificarea regimului fiscal prin creșteri de taxe în context de criză are caracter pro-ciclic și adâncește criza. Multă lume nu cunoaște că, în context de criză, canalul fiscal este unul dintre cele mai importante fluxuri prin care politica monetară poate compensa pierderile generate de raportul economic cerere-ofertă, prin furnizarea de lichiditate la costuri reduse”, a declarat Adrian Câciu. 

Economistul nu este de părere însă, că România va avea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană: “Nu aș recomanda să ne bucurăm atâta timp cât avansul datoriei publice se situează în teritoriu superior creșterii economice. Mai bine să ai creștere sustenabilă, multiplicatoare pentru viitor, decât o creștere conjuncturală, pe datorie, cu efecte negative pentru viitor.  Pe de altă parte, rămân o serie de incertitudini referitoare la evoluția pandemiei, iar a miza doar pe semestrul II ca element de revenire economică este mult prea puțin pentru a spera la o creștere economică reală de 5%, respectiv de 8,5% nominală. Contextul actual ne arată că vom avea o revenire moderată, de 3,5-3,8% sub condiția ca stimulentele pentru economie să ajungă la companii în prima jumătate a anului, iar pandemia sa fie neutralizată în a doua parte a anului”.

Ce presupune menținerea regimului fiscal. Reforma ANAF este esențială

În mod cert, menținerea regimului fiscal a venit la pachet cu alte costuri. Deficitul public a crescut pentru că am avut costuri susplimentare. Iar creșterea deficitului public a condus la o creștere a necesarului de finanțare a României (practic o dublare a acestui necesar) și o presiune mare pe datoria guvernamentală care a crescut destul de mult, potrivit analistului economic. 

“Aici, lucrurile sunt legate și nevoia de restructurare ulterioară a datoriei publice devine necesară”, a subliniat Adrian Câciu. “Să nu uităm că vom lua împrumut 14,8 miliarde euro pentru PNRR și peste asta avem de finanțat un deficit în regresie de peste 4% până în anul 2024. Asta înseamnă un plus de aproximativ 20 puncte procentuale la datoria publică în orizontul următorilor 4 ani”, a spus Adrian Câciu. 

Formalitatea de a deține o strategie de administrare a datoriei publice poate fi înțeleasă, însă la nivelul acestei strategii nu sunt prezentate mecanismele de restructurare a datoriei publice și mai ales reducerea acesteia ca pondere în PIB. 

“La finalul orizontului de prognoză este complicat să ne menținem în zona de convergență nominală cu o datorie de sub 60% din PIB. De aceea, aici ar trebui folosite și instrumente complementare care să susțină reducerea datoriei publice ca pondere în PIB. Iar unul din instrumente este restructurarea cheltuielilor bugetare sau o redimensionare a veniturilor bugetare începând cu anul 2022, pentru că nu poți să îți propui să ai o sustenabilitate a serviciului datoriei publice în contextul în care menții colectarea veniturilor bugetare la un nivel de 31% din PIB (pe un potențial de 40% din PIB).

Prin urmare, reforma ANAF și creșterea gradului de colectare sunt esențiale în perioada următoare și au legătură cu modul în care se vor găsi resurse pentru diminuarea datoriei guvernamentale. Intrăm într-un cerc obligatoriu de reformă a politicii fiscal bugetare, iar toate măsurile de politică economică este necesar să se îndrepte către zone cu efect multiplicator suplimentar, care să producă un avans PIB mai ridicat decât avansul datoriei guvernamentale”, a afirmat economistul. 

Adrian Câciu a dat exemplul măsurilor one-off de anul trecut: ele puteau fi decontate prin PNRR, prin granturi nerambursabile. “Am ales să o facem prin instrumentul SURE sau prin datorie directă pentru finanțarea deficitului. Adică pe datorie, pe împrumut. Nu a fost prudent și ne costă. În acest an, volumul datoriei de rostogolit este mai mare, iar volumul dobânzilor este la fel mai ridicat. Iar asta ne costă pentru că resursele le ducem către plata serviciului datoriei curente în loc să le ducem către elemente de susținere socio-economică”, a spus analistul economic. “Aș recomanda ca pe viitor să ne gândim de două ori pentru ce ne împrumutăm”, a conchis acesta.