Un drumar de profesie, cu state vechi atât în CNADNR cât și în slujba asfaltatorilor privați, dezvăluie, în exclusivitate pentru EVZ, corupția din ambele tabere, având drept consecință directă starea dezastruoasă a drumurilor din România
Subinginerul de drumuri, cu aproape 40 de ani de experiență în domeniu, a declarat, sub protecția anonimatului, că în prezent lucrează ca simplu muncitor la Compania Națională de Drumuri.
După ce a ocupat de-a lungul timpului posturi de conducere în cadrul Companiei, dar și la firme private din domeniu, drumarul a fost pus de 4 ani să dea la lopată și să strângă gunoaie într-o vamă din țară.
Pus să strângă gunoaie în vamă
„Mi-au dat un post de șef de echipă cu atribuțiuni de muncitor – practic, o funcție onorifică! – în Vama (…), la igienizare, cu doi oameni. Igienizare înseamnă să strângi tot ce înseamnă hârtie, PET, gunoaie, până la seringi infectate. Problema e că domnul Florin Dascălu (n.r. – director de întreținere drumuri din Companie) a afirmat acum o săptămână că nu au ingineri de specialitate. Eu sunt subinginer de drumuri și poduri, e același lucru din punct de vedere profesional, diferența e la bani. Am ocupat funcții de la șef formație, șef de secție, director tehnic, manager siguranța circulației, în schimb nu pot să ocup funcția de – n-am cerut mai mult! –șef de sector. Nu am cerut funcții pe care ei le ocupă politic: șef de secție, director, nici adjunct, am zis să stau cuminte. În schimb, se numește director un profesor de sport! Un profesor de sport ce ar putea să spună despre drumuri?”, se întreabă, retoric, drumarul, referindu-se la Marian Mina, director al Regionalei de Drumuri București.
Un drumar de meserie a relatat că în Regionala CNADNR București muncesc 4-5 oameni care trebuie să întrețină 40-50 km de drum, 10 km de fiecare. Acesta afirmă că muncitorii țin în spate firmele private, care ar trebui să se ocupe ele de întreținere
În continuare, subinginerul a dezvăluit ce ce anume stă în spatele stării dezastruoase a drumurilor din România: potrivit acestuia, este vorba despre corupția din CNADNR, conjugată cu rapacitatea asfaltatorilor privați. Acesta a avut ocazia de a se confrunta cu amândouă, fiind nevoit să demisioneze în repetate rânduri. „Prin îndepărtarea inginerilor
Sursa noastră a povestit că în 1996 era șef la o Secție de Control și Taxare. „De când am intrat eu, din prima lună, încasările au crescut de 4-5 ori. Într-un an, când am fost eu, colectam 8 milioane de dolari, 16 milioane de mărci, 3.500 de miliarde de lei.În ‘98 m-au forțat să îmi dau demisia, cu amenințări de genul: «îți facem flagrant»!”, a povestit subinginerul.
Unde ajung banii din colectări
Din declarațiile drumarului, corupția nu are culoare politică, fiind o constantă a tuturor regimurilor post-decembriste. „Adevăratul motiv a fost că nu duc bani la partid, pe vremea aceea PNȚCD. Trebuia să mă duc cu valizele cu bani (n.r. – din colectări). Păi cum să mă duc, că eu nu aveam acces la bani. Am spus: sunteți la putere, eu banii nu vi-i dau dumneavoastră? – «Nu, dom’ne, vii, găsești o soluție» – Am spus: vine banca, eu nu am acces. Și înainte, și acum, fac tot la fel: banii ăia nu mai trec prin calculator. Dau drumul la mașini. Dacă sunt camere, blochează camerele. Vine mașina și stă unul în față, nu se mai vede număr, nu se mai vede nimic și banii de acolo intră în buzunarul lucrătorilor. Și să nu credeți că totul nu se face cu știrea șefilor mari de la Companie. Mina Marian, domnul profesor, a dat bani la PSD, e finul senatorului Bădălău”, susține subinginerul.
Pus să fure la Romstrade
Sătul de corupție și presiuni, subinginerul și-a încercat norocul în sistemul privat, la firma Romstrade (n.r. – firma lui Nelu Iordache), numai că acolo a fost pus să fure și să facă fals în acte. „Am luptat împotriva Romstrade pentru că mi-au spus-o direct: execuți 20% (n.r. – dintr-o lucrare) și 80% plătește Compania (n.r. – CNADNR). Și am spus: actele cine le face? – «Dumneata ești șef acolo», mi-au spus. Eu, dacă schimb 10 lise (n.r. – banda metalică a parapetului), eu 10 trec, nu 90. Păi, dacă pun 20 de lise și raportez că am schimbat 80... un metru liniar din ăla de lisă luat din Italia e 100 de euro! Păi, la 80 de lise de 6 metri dacă înmulțim – și să schimbi într-un an 1.000 de lise – vă gândiți ce înseamnă? A trebuit să plec și de acolo. Cum să semnez?!”, a povestit, intrigat, drumarul.
Gecor, specialiști în „tăierea” costurilor
De la Romstrade, subinginerul a ajuns la firma Gecor (firma lui Cătălin Voicu, controlată după arestarea acestuia de George Cusă), numai că, surpriză, și acolo a întâlnit aceleași practici. „Romstade a intrat în faliment, mi-am dat seama că nu se putea lucra și m-am mutat la firma Gecor, unde am lucrat ca șef de șantier, pe fonduri europene. Și am primit ca șef de șantier un drum, pe bani europeni, într-o comună, Gostinu, 7,8 kilometri. Am intrat în conflict cu patronii, pentru că au vrut să nu aducă stratul de piatră spartă – erau vreo 15.000 de tone! – și să punem mixtura asfaltică direct pe balast. Piatra aia n-o mai aduceau. Firma nu o mai cumpăra, nu mai plătea nici transport. Eu am refuzat și mi-am dat demisia. Așa se fură la drumuri: ori stratul e mai mic, mai subțire, ori straturile – unde sunt două în proiect – sunt mai subțiri. După plecarea mea au fost nevoiți să pună, că am spus că anunț DNA-ul”, a mai arătat subinginerul. Alte dezvăluiri legate de firma Gecor constau în „calitatea” materialelor folosite, tot pentru a mai „tăia” din costuri. „La Gecor, niciodată nu au cumpărat sorturi săpălate, ei iau balastul direct din Argeș. Acel material are humă, piatră mare, pământ galben, și se bagă mai puțin bitum, mai puțin filler și nu iese niciodată (n.r. - mixtura asfaltică). Cei de la Regională, fiind oamenii lor de casă, trec prin curtea lor și nu văd că nu au materiale. Câteodată, la turnare, la covor, scot oamenii și bolovani de pământ, afumați, de la bitum. Pământ cu nisip, ăla nu se leagă veci! Iar noi plătim, iar apoi oamenii își rup mașinile”, a mai spus subinginerul.