Toată lumea a aflat de celebrele protocoale dintre SRI și Parchetul General, care au făcut atât de mult rău aplicării unei justiții corecte. Nimeni nu știe însă că în baza acestor protocoale secrete, oamenii SRI sau denunțătorii din alte dosare ale DNA sau cele ale Parchetului General au scăpat de urmărirea penală deși erau recidiviști, caz în care trebuiau trimiși la închisoare.
Un exemplu este cel al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș care a fost trimis în judecată de DNA Cluj, într-un dosar penal construit pe denunțul lui Cristian Șpan (foto), fost director al unui club sportiv din Baia Mare. Dosarul este plin de dovezi forțate, făcute să iasă la socoteală cu greu de procurorii anticorupție.
Denunțătorul Cristian Șpan a fost condamnat în anul 2014, de Judecătoria Baia Mare și Curtea de Apel Cluj la o pedeapsă de opt luni, cu suspendare, și un termen de încercare de doi ani și opt luni, după ce a fost prins de polițiști în timp ce conducea un autovehicul, pentru care nu avea categoria prevăzută de legislația rutieră.
Când au intervenit procurorii
Același Cristian Șpan a fost prins din nou, la data de 5 iunie 2016, în timp ce conducea o motocicletă, fără a avea un permis valabil pentru această categorie. Procurorii de la Baia Mare au deschis un dosar penal și culmea, au dispus prin Ordonanța 2380/P/2016 din data de 23 octombrie 2017, renunțarea la urmărire penală.
Această soluție este cel puțin ciudată, ca să nu folosim alte cuvinte mai dure, deoarece în cazul lui Șpan, exista un termen de încercare care era activ la momentul producerii celei de-a doua infracțiuni. În acest caz, a doua condamnare ar fi atras după sine revocarea suspendării primei pedepse de opt luni de închisoare și trimiterea acestuia la închisoare pentru o perioadă care ar fi fost dispusă în a doua condamnare.
Numai că a doua condamnare nu a venit încă
Procurorii de la Baia Mare au mers cu soluția de renunțare la urmărirea lui Șpan, care între timp se comporta exemplar în dosarul lui Cherecheș, la un judecător de la Judecătoria Baia Mare, cererea fiind judecată în dosarul penal 11002/18/2017.
Magistratul a decis că procurorii au comis un abuz în momentul în care au decis să renunțe la urmărirea penală. ”Rezultă așadar că persoana intimatului și conduita avută de acesta anterior comiterii faptei nu îndreptățește aplicarea soluției renunțării la urmărirea penală, acesta perseverând în comiterea de infracțiuni îndreptate împotriva regulior ce asigură regimul rutier, fiind condamnat anterior pentru același tip de fapte. Pe de altă parte, judecătorul de cameră preliminară are în vedere și atitudinea intimatului după comiterea faptei, acesta nerecunoscând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa”, se arată în sentința prin care ordonanța de renunțare la urmărirea penală a fost desființată, urmând ca dosarul să fie redeschis.