Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Cum i-au menajat comuniștii imaginea lui Samuel von Brukenthal. Filmul ”Horea”. Istoria secretă
Cum i-au menajat comuniștii imaginea lui Samuel von Brukenthal. Filmul ”Horea”. Istoria secretă

Cum i-au menajat comuniștii imaginea lui Samuel von Brukenthal. Filmul ”Horea”. Istoria secretă

Filmul ”Horea”, din 1984, al lui Mircea Mureșan pare să aibă o scăpare istorică importantă. Nu cred că e singura, dat fiind faptul că istoria este o plastelină în mâna conducătorilor unei țări, dar, privită prin prisma unor evenimente recente, scăparea la care mă refer este interesantă.

În filmul ”Horea”, o capodoperă, după mine, nu apare tocmai guvernatorul Transilvaniei din timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, baronul Samuel von Brukenthal, deși istoricii confirmă rolul său în reprimarea revoltei țăranilor, dar și în stârnirea ei, prin oprirea recrutărilor iobagilor, aducătoare de libertate.

În film, de exemplu, nu sunt trecute sub tăcere violențele din timpul revoltei, deși nu sunt prezentate explicit, se spune că au fost omorâți 150 nobili. Sunt prezenți în film și trădătorii români, care au ajutat la prinderea capilor răscoalei.

Apare și scena aproape unicat a unei reuniuni masonice, în care se citește un text despre ”nobilul popor român”, scris de un mason francez. În templu, pe împărat îl bântuie cuvintele lui Horea, o scenă ca o premoniție a descoperirilor făcute de istorici după 1989, privind legăturile lui Horea cu Masoneria.

De ce spun capodoperă? Pentru că, în ciuda unor derapaje ideologice, pelicula, revăzută prin prisma spectatorului care astăzi vizionează filme cu regine ale Angliei mulatre, este mult peste vremea la care a apărut și conține câteva scene absolut memorabile.

Voi marca filmul cu fotografii din timpul filmărilor, oferite publicului de Studiourile Buftea, folosind și textul postării respectabilei instituții, dar înainte merită să facem câteva speculații.

Samuel von Brukenthal a fost un sas, singurul căruia i s-a încredințat conducerea Marelui Principat al Transilvaniei, rămas în istorie prin fabuloasa colecție de artă deschisă astăzi publicului larg. După moartea baronului, proprietarul colecției a fost Biserica Evanghelică din Sibiu, cu o pauză foarte mare, între 1948 și 2005, când, prin naționalizare, proprietar a fost statul român.

Să fie acesta motivul pentru care în filmul care îi glorifică pe conducătorii răscoalei din 1784 (filmul celebra 200 de ani de la izbucnirea ei) nu apare baronul, pentru a nu lega numele unui muzeu, devenit atracție a Sibiului, de reprimarea și uciderea sălbatică a trei eroi români?

Este foarte posibil ca menajarea memoriei lui Brukenthal să fie motivul. Scenaristul filmului, Titus Popovici, este recunoscut ca un scriitor care făcea deseori rabat de la adevărul istoric, dacă așa o cereau ”interesele de partid”.

Personajul din film care pare cel mai influent în provincie este cel jucat de Radu Beligan, contele Anton Jankovic (așa cum e trecut în distribuție, în realitate comisarul Anton von Jankovich, cel care a coordonat scurta anchetă înainte de pronunțarea sentinței), ”comisarul regal și imperial în Transilvania”, dar acesta ajunge, în film, în Transilvania după ce Horea își trimisese trupele de strânsură la iernat.

Iată postarea Studiourilor Buftea, cu referire exact la momentul tragerii pe roată a eroului principal, în februarie 1785, execuția fiind atribuită baronului devenit astăzi un simbol transilvănean al iluminismului.

Horea (1984) 133 min. – Film istoric – AG – 05.11.1984

Sinopsis :

Evocare cinematografică a Răscoalei lui Horia, Cloşca şi Crişan.

Regie: Mircea Mureşan

Scenariu: Titus Popovici

Actori Principali: Ovidiu Iuliu Moldovan, Şerban Ionescu, Radu Beligan

„Vei fi zdrobit pe roată. Trupul îți va fi împrăștiat în patru colțuri”. „Înseamnă că o să am mormânt larg, dom­nule. Toată țara Ardealului” încheie ca un vers mioritic, crăișorul cu blazonul înțelep­ciunii populare duelul său cu nobilul speriat de moarte, cum speriat a fost și de viață. Pa­gină de antologie semnată Titus Popovici­-Mircea Mureșan și contrasemnata Radu Beligan—Ovidiu Iuliu Moldovan.

(Alice Mănoiu Cinema nr. 11, noiembrie 1984)

 

 

Publicat in categoriile: Istoria secreta
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: