Va raspunde: Augustin Cambosie, coopresedinte la Federatia Romana de Psihoterapie.
Catalin, Bucuresti: Seful meu are obiceiul sa-mi faca observatii de fata cu toata lumea, aceasta fiind de fapt atitudinea lui fata de toti angajatii. Ma deranjeaza foarte mult acest lucru. Sa am o discutie cu el, intre patru ochi, si sa-i spun ce nu-mi place?
Categoric, trebuie sa vorbiti cu seful dumneavoastra, pe un teren neutru, nu imediat dupa un repros deoarece este posibil sa interpreteze gresit si sa creada ca, de fapt, nu va convine ca v-a dat o anumita sarcina. El trebuie sa tina cont ca relatia voastra este una contractuala si ca nu exista alte obligatii in afara de cele stabilite.
Daca atitudinea lui nu se schimba, analizati daca mai puteti suporta situatia si decideti daca mai ramaneti in acel loc sau va cautati un alt job. Mentalitatea ca trebuie sa ramanem cat mai mult timp, eventual pana la pensie, in acelasi loc nu mai este nici apreciata si nici oportuna.
Nicoleta F.: In liceu am avut o prietena foarte buna, Irina. Cand m-am mutat in Bucuresti, la facultate, ea a ramas in orasul natal si ne-am inteles in continuare foarte bine, ne trimiteam mailuri, vorbeam. Dupa un an a venit si ea aici, la aceeasi facultate si brusc am inceput sa nu ne mai intelegem deloc, de parca nimic nu ne mai leaga. Ce se intampla? Este vorba despre doua drumuri incepute in paralel care, la un moment dat, s-au despartit. Ati avut lecturi diferite, activitati diferite etc. Cand drumurile au devenit iar paralele s-au intalnit de fapt doua persoane cu bagaje spirituale diferite.
Trebuie sa stiti ca puntile de legatura se fac numai pe lucruri care ne seamana, nu pe deosebiri. Va sfatuiesc sa regasiti domeniile comune si sa continuati drumul de acolo deoarece sunt sigur ca mai exista multe lucruri care sa va apropie.